Revista presei internaționale | Rusia testează flancul estic al NATO; SUA fac un pas înapoi în confruntarea cu Iranul
Presa internațională urmărește noile evoluții ale războiului din Ucraina, de la intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ruse și reacțiile Moscovei, până la incidentele de securitate de la frontiera estică a NATO. Publicațiile străine analizează, totodată, presiunile economice tot mai mari asupra Kremlinului, precum și implicațiile regionale ale tensiunilor dintre Iran, Ucraina și Statele Unite. În atenția presei se află și exercițiile militare ale Chinei, precum și incendiile de vegetație care afectează sudul Europei.
The Washington Post îl citează pe președintele României, Nicușor Dan, care a condamnat noile încălcări ale spațiului aerian românesc, după ce un avion F-16 a doborât duminică o dronă deasupra Mării Negre, al treilea astfel de incident înregistrat începând de vineri. Potrivit șefului statului, ancheta continuă pentru stabilirea originii ultimelor două aparate, după ce procurorii au identificat că drona ajunsă vineri în spațiul aerian al României era una dintre cele rusești lansate împotriva Ucrainei. The Washington Post subliniază că Nicușor Dan urmează să formuleze o notă de protest diplomatic în funcție de rezultatele investigațiilor, după ce a declarat că încălcarea spațiului aerian al României, stat membru NATO și al Uniunii Europene, este „inacceptabilă”. Bucureștiul a acuzat în repetate rânduri Rusia de astfel de incidente, care au dus la tensionarea relațiilor diplomatice dintre cele două state, amintește The Washington Post.
Mai multe agenții de presă, între care AFP, scot în evidență cele mai proaspete afirmații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la obiectivele militare împotriva Rusiei. Șeful statului a afirmat, citat de agenție, că planul de „sancțiuni cu rază lungă”, bazat pe atacuri asupra obiectivelor din interiorul Rusiei, este implementat conform priorităților stabilite de conducerea militară. Potrivit lui Zelenski, Ucraina a executat de la începutul anului peste o mie de lovituri asupra rafinăriilor, instalațiilor militare și infrastructurii logistice ruse, inclusiv la distanțe de peste 3.000 de kilometri, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul și a o constrânge să revină la diplomație. AFP notează, făcând trimitere la datele serviciilor de informații ucrainene, că Moscova pregătește extinderea mobilizării, pe fondul pierderilor ridicate suferite de armata rusă pe front.
Interfax îl citează în același context pe președintele rus Vladimir Putin, care se arată convins de victoria Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. În cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse la Sankt Petersburg, Putin a declarat, citat de agenția rusă de stat, că Ucraina va pierde, în timp, teritorii pe care le-a asociat Poloniei, Ungariei și României și a afirmat că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei.
Unian explică mesajul președintelui rus Vladimir Putin, care, în timpul întâlnirii cu președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a transmis că nu intenționează să oprească războiul împotriva Ucrainei și că respinge înghețarea actualei linii a frontului. Unian face referire la o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului care subliniază că mesajul a fost vociferat în aceeași conferință de presă în care Tokaev a pledat pentru reluarea negocierilor și revenirea la formatul de la Istanbul. Analiștii citați de Unian apreciază că Kremlinul continuă să condiționeze orice discuție de pace de acceptarea revendicărilor sale teritoriale maximale și de capitularea Ucrainei. Putin încearcă astfel să pregătească societatea rusă pentru continuarea unui război de lungă durată, în pofida dificultăților economice și a pierderilor tot mai mari suferite de armata rusă, conchide Unian.
Într-o analiză publicată de Foreign Policy, experta în geoeconomie Agathe Demarais avertizează că, după confiscarea activelor private și majorarea taxelor, Kremlinul ar putea folosi economiile pentru pensii ale populației pentru a finanța războiul. Autoarea articolului arată că Ministerul rus al Finanțelor susține un proiect de lege care ar permite transferul a aproximativ 40 de miliarde de dolari din fondurile private de pensii către sistemul public, principalul investitor în obligațiunile de stat. Demarais subliniază că această inițiativă apare pe fondul reducerii surselor de finanțare, al deficitelor bugetare în majoritatea regiunilor Rusiei și al interesului tot mai scăzut al investitorilor pentru titlurile de stat rusești. În opinia sa, sancțiunile occidentale nu vor lăsa Rusia fără resurse pe termen scurt, însă obligă Kremlinul să recurgă la măsuri tot mai costisitoare din punct de vedere politic pentru a susține efortul de război.
Sky News i-a solicitat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un comentariu privind acuzațiile formulate de Teheran la adresa Kievului, după ce Iranul a susținut că o navă comercială iraniană din Marea Caspică a fost atacată, incident soldat cu moartea unui marinar și rănirea altuia. Întrebat dacă este îngrijorat de posibilitatea deschiderii unui nou front printr-un atac al Iranului, Zelenski a spus că Teheranul este deja implicat în războiul ruso-ucrainean prin sprijinul oferit Moscovei. Iranul participă deja la războiul împotriva Ucrainei prin furnizarea de drone Shahed, tehnologii de producție și alte arme Rusiei, a detaliat președintele ucrainean. Zelenski a afirmat că Ucraina trebuie să evite deschiderea unui nou front. Declarațiile au fost făcute după ce Teheranul a calificat atacul drept „act de agresiune” și a avertizat că acesta „nu poate rămâne fără răspuns”, remarcă Sky News.
Prin atacul recent asupra unei nave iraniene în Marea Caspică, Ucraina contribuie la creșterea presiunii asupra Iranului, constată Fortune. Publicația notează că președintele Volodimir Zelenski a confirmat atacul și a declarat că Iranul ajută Moscova în conflictul din Ucraina, în timp ce Rusia sprijină Teheranul în confruntarea cu Statele Unite. Fortune citează un expert al centrului german de analiză SWP, potrivit căruia atacul putea avea scopul de a evidenția rolul Ucrainei ca partener strategic al Washingtonului sau de a contribui la sporirea presiunii asupra Iranului prin acțiuni indirecte ale aliaților SUA și Israelului. Extinderea confruntării în Marea Caspică ar putea lega mai strâns războiul ruso-ucrainean de tensiunile din Orientul Mijlociu, transformând conflictele regionale într-o criză tot mai internaționalizată, avertizează analiștii citați de Fortune.
The New York Times relatează, citând surse din administrația americană, că președintele Donald Trump a amânat planurile de intensificare a operațiunilor militare împotriva Iranului, după consultări cu principalii săi consilieri pe probleme de securitate. Potrivit publicației, decizia este motivată de temerile privind extinderea conflictului în Orientul Mijlociu, epuizarea stocurilor de rachete antiaeriene Patriot și riscurile economice globale. Sursele ziarului susțin că doar o parte restrânsă a echipei lui Trump a susținut o nouă escaladare militară, iar unii oficiali consideră că noi bombardamente nu ar determina Iranul să revină la negocieri. The New York Times notează că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, pentru prima dată după aproape două săptămâni de atacuri consecutive, Statele Unite nu au lansat lovituri asupra Iranului.
China a construit în zone deșertice o rețea extinsă de machete ale unor obiective militare și guvernamentale americane și taiwaneze, folosite pentru testarea armelor cu rază lungă de acțiune, dezvăluie Business Insider. Potrivit publicației, Beijingul a reprodus inclusiv baze aeriene, nave de război, instalații navale ale SUA și clădiri guvernamentale din Taipei, pentru pregătirea unor posibile operațiuni militare împotriva Taiwanului. Analiștii citați de Business Insider afirmă că precizia acestor construcții arată că ele sunt utilizate pentru simularea unor scenarii reale de atac și pentru evaluarea eficienței rachetelor hipersonice și balistice chineze. Experții consideră că amploarea acestor exerciții transmite un mesaj strategic către Statele Unite, Japonia și Taiwan privind capacitatea Beijingului de a lovi baze regionale și de a desfășura operațiuni împotriva insulei.
BBC relatează că autoritățile franceze au evacuat încă 55.000 de persoane din sud-vestul țării, după ce incendiile de vegetație s-au extins spre Bordeaux, traficul rutier și aerian din regiune fiind grav afectat. Potrivit aceluiași serviciu de presă, focul a distrus deja peste 40.000 de hectare și este considerat unul dintre cele mai mari incendii de pădure din Franța de după Al Doilea Război Mondial.
Reuters informează că incendiile continuă să se extindă și în Spania, unde peste 90.000 de persoane au fost evacuate din jurul capitalei Madrid, iar autoritățile au confirmat primul deces provocat de flăcări în regiunea Valencia. Autoritățile franceze și spaniole au promis sprijin pentru comunitățile afectate, avertizând însă că intervențiile vor fi de durată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
