Experți: Decizia CC privind Găgăuzia nu limitează autonomia, ci aduce regulile electorale în cadrul constituțional al R. Moldova
Acuzațiile privind o presupusă încălcare a Constituției în cazul modificării regulilor electorale din Găgăuzia nu au temei juridic, iar decizia Curții Constituționale (CC) urmărește aplicarea unor norme uniforme pe tot teritoriul țării. Precizările au fost făcute pentru Teleradio-Moldova de experții Mihai Sirkeli și Ștefan Bejan, în urma unei conferințe pentru „apărarea autonomiei”, desfășurate pe 25 iulie la Comrat.
Evenimentul, organizat de Adunarea Populară a Găgăuziei în parteneriat cu Institutul Justiției Constituționale, a reunit foști oficiali, politicieni și reprezentanți ai administrației regionale, printre care fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, și fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
„Constituția nu se interpretează politic, ci se respectă. Respectarea autonomiei găgăuze înseamnă respectarea statului de drept”, a declarat, la eveniment, Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, fosta procuroare loială condamnatului Ilan Șor.
Decizia Curții Constituționale din 9 iulie curent, prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv cele care vizau competențele Adunării Populare în domeniul electoral, nu afectează statutul autonomiei și nu are legătură cu limitarea drepturilor constituționale ale Comratului, răspund experții.
„Dacă ne referim strict la faptul că Înalta Curte a decis că Adunarea Populară găgăuză nu poate organiza alegerile, atunci aceasta nu are nicio legătură cu Constituția Republicii Moldova, pentru că nicăieri în Constituție nu este menționat cum au loc alegerile în Găgăuzia, alegeri pentru Adunarea Populară și pentru bașcan”, a comentat expertul comunității WatchDog, Ștefan Bejan, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit expertului, legislația poate fi modificată atunci când anumite prevederi nu mai corespund principiilor constituționale sau creează blocaje instituționale.
„Anume aceasta s-a întâmplat recent în UTA Găgăuzia. Legea 344 (privind statutul special juridic al Găgăuziei - n.r.) a fost imperfectă, a fost elaborată în detrimentul Constituției Republicii Moldova și ea trebuie să fie modificată”, a explicat Ștefan Bejan.
Modificările legislative pregătite la Chișinău nu vor schimba modul în care cetățenii din autonomie își exercită dreptul de vot, ci doar instituția responsabilă de organizarea scrutinelor, a adăugat el.
„Locuitorii Găgăuziei nu vor simți nicio diferență atunci când vor merge la alegeri. Pur și simplu, alegerile din Găgăuzia vor fi desfășurate după legislația națională, așa cum este și normal într-un stat unitar, cum este Republica Moldova”, a punctat Bejan.
Potrivit acestuia, Parlamentul urmează să modifice Codul electoral, astfel încât să fie stabilite reguli clare pentru alegerile regionale din autonomie.
„Probabil, în perioada următoare, Parlamentul de la Chișinău urmează să modifice Codul electoral al Republicii Moldova. În Codul electoral există mențiunea de alegeri locale și regionale, dar nu este descris procesul prin care au loc aceste alegeri regionale. Urmează să fie stipulat cum vor avea loc aceste alegeri în Găgăuzia, iar ulterior CEC-ul de la Chișinău să organizeze alegerile conform legislației naționale”, a explicat Ștefan Bejan.
Conferința de la Comrat, „o provocare din partea Federației Ruse”
Autoritățile de la Chișinău acționează în baza competențelor constituționale, iar decizia Curții Constituționale clarifică responsabilitățile instituțiilor statului, afirmă și jurnalistul de la Comrat, Mihai Sirkeli.
„Chișinăul merge mai departe. Vorbim despre autoritățile la nivel național, care acționează conform Constituției, independent, în conformitate cu legea și Constituția. A fost adresarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, iar Curtea Constituțională a recunoscut neconstituționalitatea anumitor prevederi din Legea privind statutul special juridic al Găgăuziei, inclusiv unele prevederi legate de organizarea și reglementarea alegerilor în Adunarea Populară și alegerilor bașcanului”, a declarat Mihai Sirkeli, pentru Teleradio-Moldova.
Noile reguli electorale ar putea schimba echilibrul politic din autonomie, motiv pentru care există opoziție din partea unor actori politici locali.
„Lor nu le convine, pentru că aceasta poate schimba fundamental lucrurile aici în Găgăuzia, mai ales în domeniul electoral. Ei vor să păstreze lucrurile cum sunt. Dar asta nu este în puterea lor. La astfel de conferințe se bâlbâie câte ceva, dar asta este rupt de realitate”, a punctat Mihai Sirkeli.
Cei doi experți au criticat și mesajele transmise în cadrul conferinței de la Comrat, apreciind că reuniunea are o miză politică.
Ștefan Bejan consideră că astfel de declarații contribuie la menținerea tensiunilor dintre Chișinău și Comrat.
„Este clar că această reuniune este o provocare din partea Federației Ruse. Doamna Victoria Furtună, nu este un secret pentru nimeni, l-a slujit pe Ilan Șor sau poate chiar și acum o face. De asemenea, domnul Voronin reprezintă, în opinia mea, nu interesele Republicii Moldova, dar interesele Federației Ruse”, a declarat expertul WatchDog.
El susține că blocajul juridic privind organizarea alegerilor în autonomie este rezultatul deciziilor luate de elitele politice regionale.
„Acest impediment, acest blocaj juridic în care s-a ajuns în Găgăuzia este cauzat de elitele politice de la Comrat. Chișinăul a încercat prin toate metodele să rezolve această dispută juridică, a cedat foarte mult și, într-un final, s-a găsit această soluție bună, din punctul meu de vedere, de a merge la Curtea Constituțională ca instanța să se expună, odată pentru totdeauna, cât de constituționale sunt unele prevederi din acea lege specială a UTA Găgăuzia”, a conchis Ștefan Bejan.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei trebuiau organizate în noiembrie în noiembrie anul trecut, însă scrutinul a fost amânat din cauza lipsei unei autorități electorale funcționale în autonomie.
După decizia Curții Constituționale din 9 iulie, autoritățile de la Chișinău au anunțat că urmează modificarea cadrului legal, astfel încât alegerile să poată avea loc în această toamnă, cu aplicarea acelorași standarde electorale pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
