Parlamentul pregătește modificarea Codului Electoral pentru alegerile din Găgăuzia: Comratul cere consultări suplimentare
Modificările la Codul Electoral privind alegerile din Găgăuzia urmează să fie votate în prima lectură până la încheierea actualei sesiuni parlamentare, iar până la finele lunii august - și în lectură finală, astfel încât scrutinul din 15 noiembrie pentru Adunarea Populară de la Comrat să fie organizat după reguli noi. Deputații găgăuzi contestă, însă, o parte dintre modificările propuse și insistă asupra unor consultări suplimentare.
Proiectul transpune hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie și urmărește instituirea unor reguli electorale uniforme pe întreg teritoriul Republicii Moldova, afirmă secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Igor Chiriac, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
„Înainte de a înregistra proiectul de lege de modificare a Codului Electoral, am ținut să ne întâlnim cu reprezentanții Adunării Populare, să-i informăm despre această inițiativă și să le ascultăm părerea. Proiectul de lege le-a fost expediat vineri-seară (24 iulie - n.r.) pentru a lua cunoștință, iar astăzi am discutat despre schimbările propuse”, a declarat deputatul, pentru Moldova 1.
Potrivit lui Chiriac, modificările sunt necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare să stabilească mecanismele de organizare a alegerilor.
„Curtea Constituțională a spus că unica autoritate îndreptățită să adopte legile în baza cărora se desfășoară alegerile este Parlamentul Republicii Moldova. Respectiv, dacă în UTA Găgăuzia a fost stabilită data de 15 noiembrie pentru alegeri, trebuie să introducem prevederile necesare în Codul Electoral, astfel încât scrutinul să poată avea loc la acea dată”, a afirmat Chiriac.
Deputatul PAS a precizat că proiectul urmărește aplicarea acelorași reguli electorale în întreaga țară, inclusiv în autonomie.
„Ne dorim ca prevederile Codului Electoral să fie aplicabile inclusiv pentru alegerile regionale. O singură regulă pentru toată țara și nu excepții, așa cum era anterior. Organul electoral din Găgăuzia trebuie constituit după același principiu ca orice consiliu electoral de circumscripție de nivelul al doilea din Republica Moldova”, a punctat secretarul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.
Sistem electoral proporțional, peste patru ani
Proiectul prevede și trecerea la un sistem electoral proporțional pentru alegerea deputaților Adunării Populare, însă această modificare ar urma să fie aplicată abia la scrutinul de peste patru ani.
„Am propus ca sistemul proporțional să fie implementat și în Găgăuzia, dar având în vedere că a rămas foarte puțin timp până la alegerile din noiembrie, am prevăzut norme tranzitorii. Alegerile din acest an se vor desfășura conform sistemului actual, iar începând cu următorul scrutin va exista o singură circumscripție electorală pentru întreaga Găgăuzie”, a explicat Chiriac.
Deputații de la Comrat insistă ca organul electoral să fie constituit după vechiul mecanism, însă Chiriac consideră că acesta și-a demonstrat ineficiența.
„Eu cred că nu trebuie să existe excepții pentru organul electoral din Găgăuzia. Un mecanism unic, aplicat în toată țara, este unul funcțional și nu cred că trebuie să revenim la mecanismul vechi, care s-a dovedit a fi nefuncțional. Am văzut că Adunarea Populară nu desemna membrii organului electoral sau îi desemna cu încălcarea legii, fapt care a determinat Cancelaria de Stat să conteste în instanță acele hotărâri”, a amintit deputatul.
În ceea ce privește calendarul legislativ, Chiriac a spus că timpul rămas este limitat, deoarece autoritatea electorală trebuie constituită cu cel puțin trei luni înainte de scrutin.
„Dacă pornim de la data de 15 noiembrie, atunci până la sfârșitul lunii august legea trebuie deja adoptată și publicată în Monitorul Oficial. Mai avem doar o săptămână până la încheierea sesiunii parlamentare. Vrem ca proiectul să fie adoptat în prima lectură chiar în această săptămână, iar după revenirea Parlamentului din vacanță să fie votat, într-o sesiune extraordinară, să fie votat în lectura a doua, astfel încât oamenii din Găgăuzia să poată vota și să poată fi aleși”, a afirmat deputatul PAS.
Alegerile regionale din Găgăuzia
Pentru autonomie, proiectul stabilește că organul electoral regional, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, ar fi constituit din cel puțin șapte și cel mult 11 persoane. Candidații ar trebui să întrunească aceleași condiții de eligibilitate și să fie supuși acelorași restricții și proceduri de verificare prevăzute pentru titularii și candidații la funcții publice.
În aplicarea hotărârii Curții Constituționale, proiectul propune trecerea de la sistemul uninominal de alegere a deputaților în Adunarea Populară la unul proporțional, similar celui folosit pentru consiliile locale. Autorii prevăd însă și norme tranzitorii care ar permite, pentru ultima dată, folosirea sistemului majoritar la scrutinul din 15 noiembrie 2026, cu trimitere la legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și la experiența alegătorilor din regiune.
„Un foarte mic consens”
Deși s-a ajuns la un consens „foarte mic” pe anumite aspecte, este nevoie de o analiză juridică aprofundată pentru a alinia legislația la standardele europene, a afirmat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, după ce a participat, împreună cu deputatul Gheorghe Leiciu, la ședința de lucru organizată luni, 27 iulie, în Parlament.
„Trebuie să recunoaștem că, asupra unor aspecte, am reușit să ajungem la un foarte mic consens. În privința altora, însă, mai este foarte mult de lucru. Sunt necesare expertiză juridică aprofundată, analize comparative cu legislația altor state și armonizarea soluțiilor legislative cu standardele europene, având în vedere parcursul european al Republicii Moldova”, a afirmat Gaidarji.
Proiectul stabilește că organul electoral regional, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, ar putea fi constituit din cel puțin șapte și cel mult 11 persoane. Candidații ar trebui să întrunească aceleași condiții de eligibilitate și să fie supuși acelorași restricții și proceduri de verificare prevăzute pentru titularii și candidații la funcții publice.
Potrivit lui Gaidarji, proiectul pregătit de Chișinău prevede ca doar doi dintre cei 11 membri ai organului electoral regional să fie desemnați de autonomie, iar președintele acestuia să fie numit de Comisia Electorală Centrală.
Autoritățile centrale ar trebui să continue dialogul și să evite modificarea în grabă a legislației, a adăugat acesta.
„Dacă autoritățile centrale nu doresc să primească o apreciere negativă din partea partenerilor internaționali prin adoptarea unor prevederi care ar încălca drepturile și libertățile fundamentale ale locuitorilor autonomiei, atunci este esențial să manifeste aceeași deschidere pentru dialog și cooperare pe care o manifestăm și noi. (…) Sperăm că, în al doisprezecelea ceas, autoritățile de la Chișinău vor da dovadă de maturitate, înțelepciune și disponibilitate pentru un dialog autentic”, a afirmat președintele Adunării Populare de la Comrat.
Acesta a reiterat că modificările legislative trebuie analizate și din perspectiva principiului neretroactivității legii și a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind stabilitatea legislației electorale.
Curtea Constituțională a declarat, pe 9 iulie curent, neconstituționale unele prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care atribuiau Adunării Populare competența de a constitui autoritatea electorală regională. Hotărârea impune modificarea cadrului legal, iar Parlamentul se pregătește să adopte, în regim prioritar, amendamentele necesare pentru organizarea alegerilor din autonomie.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026, după ce scrutinul care trebuia organizat anul trecut nu a mai avut loc din cauza lipsei unei autorități electorale funcționale.
Între timp, autoritățile găgăuze au adoptat două declarații oficiale. În prima, Corpul Primarilor din Găgăuzia solicită păstrarea statutului juridic special al autonomiei, organizarea cât mai rapidă a alegerilor pentru Adunarea Populară și pentru funcția de bașcan, menținerea sistemului electoral majoritar, amânarea reformei administrativ-teritoriale în regiune și continuarea dialogului dintre Chișinău și Comrat.
În cea de-a doua, Prezidiul Adunării Populare susține că hotărârea Curții Constituționale nu justifică modificarea sistemului electoral al autonomiei, afirmă că schimbările care afectează statutul Găgăuziei trebuie adoptate cu votul a cel puțin trei cincimi din deputații aleși ai Parlamentului și solicită autorităților centrale să respecte prevederile Constituției și ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Documentul a fost transmis Președinției, Parlamentului, Guvernului și mai multor organizații internaționale acreditate în Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
