Tokaev îi propune lui Putin înghețarea războiului și revenirea la negocieri. Analist: China ar putea fi în spatele mesajului
Declarația publică a președintelui Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, prin care i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina și să revină la negocieri, ar putea reprezenta un mesaj transmis Kremlinului din partea Chinei, susține politologul ucrainean Ruslan Aisin. Potrivit analistului, intervenția făcută în fața camerelor de filmat ar fi fost coordonată și ar reflecta interesul Beijingului de a impulsiona o soluție diplomatică a conflictului.
Pe 25 iulie, în timpul întâlnirii cu Vladimir Putin la Omsk, președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, i-a propus în mod direct liderului rus să pună capăt războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută în cadrul celui de-al XXII-lea Forum al cooperării interregionale dintre Kazahstan și Rusia, transmite Currenttime.tv.
„Toate acestea trebuie oprite. Pentru că ceea ce se întâmplă, în opinia mea fermă, este în avantajul și spre bucuria adversarilor atât ai Rusiei, cât și ai statului ucrainean”, a declarat liderul kazah.
Tokaev a subliniat că primește „numeroase semnale din Europa și din Statele Unite” cu privire la conflictul dintre Rusia și Ucraina. El a adăugat că „natura acestui conflict nu este pe deplin înțeleasă de mulți, inclusiv de noi”.
„Am avut întotdeauna respect față de poporul ucrainean. Natura acestui conflict nu este pe deplin clară pentru mulți, inclusiv pentru noi. (...) Știu că ați dat dovadă de maximă flexibilitate diplomatică în Alaska, aceasta este opinia mea modestă. Poate că ar fi timpul ca acest conflict să fie înghețat și să se revină la Acordurile de la Istanbul 2.0. Desigur, sub garanția marilor puteri, precum Statele Unite”, a afirmat Tokaev.
Potrivit agențiilor de presă ruse, Putin a răspuns că îl va „informa pe Tokaev despre evoluțiile de pe direcția ucraineană”. Ulterior, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat că „înghețarea războiului, ca atare, este imposibilă”.
După întâlnirea cu Tokaev, Putin și-a continuat retorica militantă la o reuniune cu marinarii ruși, unde a afirmat că Ucraina va pierde, mai devreme sau mai târziu, și regiunile din vestul țării, pe care le-a numit „un cadou al lui Stalin”.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Sky News, după întâlnirea dintre Putin și Tokaev, că liderul de la Kremlin „nu este pregătit să oprească războiul” și că pregătește o mobilizare după alegerile pentru Duma de Stat din 21 septembrie.
În cei patru ani de război, autoritățile din Kazahstan au menținut o poziție declarată de neutralitate față de conflict. Totuși, Rusia a utilizat activ Kazahstanul pentru a ocoli sancțiunile occidentale și pentru a achiziționa tehnologii militare prin intermediul unor companii-paravan.
Politolog: Mesajul lui Tokaev ar putea veni din partea Chinei
Ce l-a determinat pe Tokaev să vorbească atât de deschis despre necesitatea încheierii războiului chiar în fața camerelor de filmat și nu într-o discuție cu ușile închise?
Politologul ucrainean Ruslan Aisin consideră că declarațiile liderului kazah nu reprezintă doar opinia sa personală, ci un mesaj transmis lui Vladimir Putin din partea conducerii Chinei, de care Rusia depinde tot mai mult după declanșarea războiului și deteriorarea relațiilor cu Occidentul.
„Cred că Tokaev și-a coordonat declarațiile. Cel mai probabil, a făcut acest lucru la solicitarea lui Xi Jinping. Tokaev este un diplomat foarte experimentat și nu ar risca un asemenea gest fără un motiv bine întemeiat. Cel mai probabil, totul a fost convenit în prealabil. Se vede că lui Putin i-a fost neplăcut să audă aceste cuvinte – în imagini își coboară privirea. Dar atât Tokaev, cât și Lukașenko, care s-a întâlnit anterior cu Putin și apoi a mers în vizită în China, i-au transmis clar același mesaj: «Dragă prietene, lucrurile nu merg prea bine și trebuie făcut ceva»”, a spus Aisin.
De ce au fost făcute aceste declarații în fața camerelor?
În opinia analistului, Putin încearcă să creeze impresia că inițiativa pentru pace vine din partea aliaților săi și nu ca rezultat al presiunilor occidentale sau al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii ruse.
„El încearcă să arate că prietenii și partenerii săi apropiați l-au rugat să facă acest pas, iar el a decis, cu bunăvoință, să le răspundă. Este o încercare de a construi propriul narativ al păcii și de a demonstra că Rusia are propria sa viziune asupra soluționării conflictului”.
Aisin consideră însă că Putin nu urmărește cu adevărat încheierea păcii, ci încearcă să câștige timp până la alegerile intermediare din Statele Unite, din noiembrie, mizând pe faptul că atenția Washingtonului se va concentra asupra politicii interne.
„Până la sfârșitul anului, Kremlinul va încerca să joace un fel de ping-pong diplomatic”, afirmă politologul.
Kazahstanul și Azerbaidjanul simt slăbirea Rusiei
Comentând declarațiile lui Tokaev și ale președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, care și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, Aisin spune că acestea reflectă percepția unei slăbiri a poziției lui Putin.
„Ei simt această slăbiciune. În plus, războiul dintre Rusia și Ucraina provoacă pierderi directe atât Kazahstanului, cât și Azerbaidjanului”, spune expertul.
El amintește că infrastructura energetică a Azerbaidjanului din Ucraina, inclusiv obiective ale companiei SOCAR, a fost afectată de atacuri, iar infrastructura Caspian Pipeline Consortium, importantă pentru exporturile de petrol ale Kazahstanului, a suferit, la rândul ei, pagube.
Potrivit lui Aisin, dacă la începutul războiului Kazahstanul a obținut anumite beneficii economice, situația s-a schimbat odată cu introducerea sancțiunilor secundare și terțiare și cu atacurile asupra infrastructurii regionale.
Politologul avertizează că atât Kazahstanul, cât și Azerbaidjanul se tem că, după Ucraina, Rusia și-ar putea îndrepta atenția spre alte direcții.
„Putin a afirmat în repetate rânduri că Kazahstanul nu ar fi avut statalitate proprie și că aceasta i-ar fi fost «dăruită». Situația este similară și în cazul Azerbaidjanului. Ne amintim amenințările la adresa Azerbaidjanului și a Turciei, care îl sprijină. Prin urmare, tensiunile persistă”, a concluzionat Aisin.
CITIȚI ȘI:
