„Crize suprapuse ”: Guvernul instituie stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic pentru 30 de zile
Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile. Măsura vine ca reacție la problemele apărute în lanțurile de aprovizionare cu produse petroliere și la scăderea dramatică a nivelului apei în fluviul Nistru. Pentru o reacție rapidă în caz de urgență, Executivul a activat și Centrul de Management al Crizelor.
Instituirea stării de alertă are un caracter preventiv și urmărește evitarea apariției unor situații de criză, în special în perioada sezonului agricol, când necesarul de motorină este ridicat, a declarat premierul Vasile Tofan, în cadrul ședinței extraordinare a Guvernului, organizate în dimineața zilei de 28 iulie.
„Nu am convocat această ședință pentru a crea panică, din contra - pentru a gestiona proactiv și a ne asigura că piața are motorină. Pe de altă parte, am promis că vom fi un guvern deschis, direct și nu vreau să îndulcesc situația, pentru că nu e o situație simplă”, a declarat Vasile Tofan.
Potrivit premierului, situația din sectorul energetic este rezultatul suprapunerii mai multor crize care au afectat lanțurile de aprovizionare cu produse petroliere. Unul dintre factorii principali este legat de perturbările în exporturile de petrol din Kazahstan, după deteriorarea unor terminale din portul Novorossiisk. Prin acest port sunt transportate aproximativ 80% din exporturile de petrol kazah, iar țițeiul provenit din această țară este o sursă importantă pentru rafinăria Petromidia din România, una dintre principalele surse de combustibil pentru R. Moldova.
Un alt factor îl reprezintă evoluțiile din Orientul Mijlociu, care au determinat creșterea prețurilor internaționale la petrol. Premierul a menționat că prețul barilului a depășit temporar pragul de 100 de dolari, deși ulterior a coborât sub 90 de dolari.
În plus, seceta și scăderea nivelului Dunării au afectat transportul fluvial al carburanților către portul Giurgiulești, unde sunt aduse importante cantități de motorină.
„Rezultatul acestor crize suprapuse este că am observat o creștere a numărului de stații care au deficit pe motorină și noi trebuie să ne asigurăm ca anume acum, în sezonul agricol, să nu lăsăm situația să ajungă să avem deficit pe piață”, a explicat Tofan.
Republica Moldova depinde în mare parte de importurile de combustibili din România, a precizat, la ședința Guvernului, ministrul Energiei, Dorin Jughietu. Potrivit acestuia, aproximativ 99% din benzină, 70% din motorină și 70% din gazul petrolier lichefiat provin din România, iar întregul volum de kerosen pentru aviație este importat, de asemenea, de pe piața românească.
O parte importantă din aprovizionarea rafinăriilor românești depinde de țițeiul kazah transportat prin conducta CPC și portul Novorossiisk, a mai precizat Junghietu.
„Întreruperile de aprovizionare cu țiței înregistrate săptămâna trecută, coroborate cu situația din Orientul Mijlociu, cu acele atacuri asupra petrolierelor din Marea Roșie, fac foarte complicată aprovizionarea cu surse diferite de țiței, aprovizionarea rapidă”, a spus ministrul.
Pe 27 iulie, aproximativ 53 de stații de alimentare din Republica Moldova nu mai dispuneau de motorină, iar stocurile comerciale de motorină au scăzut de la un nivel de siguranță de 17.6 zile, la sfârșitul lunii iunie, la 6.9 zile. În aceste condiții, autoritățile analizează posibilitatea orientării importurilor către alte rafinării din regiunea Mării Negre și a Mării Mediterane, inclusiv din Turcia și Bulgaria, fiindcă reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan nu va avea efect imediat, întrucât repornirea fluxurilor logistice și procesarea petrolului necesită timp, a adăugat Junghietu.
„Operaționalizarea conductei, reînceperea încărcărilor din portul Novorossiisk și momentul când va ajunge primul vapor în terminalul petrolier din Constanța va dura între cinci și șapte zile. Rafinăria mai are nevoie de câteva zile pentru a crește capacitatea de procesare și pentru a relua livrările normale”, a explicat Dorin Junghietu.
Măsurile aprobate de Guvern vor permite fluidizarea importurilor, prioritizarea vămuirii și crearea unor coridoare verzi la frontieră, prevenirea achizițiilor speculative și menținerea continuității aprovizionării la pompă. Exporturile din Portul Giurgiulești vor fi permise doar dacă pentru piața internă sunt asigurate stocuri minime de 7.500 de tone de motorină și 2.500 de tone de benzină.
Nivelul Nistrului, la valori critice
Un alt motiv pentru instituirea stării de alertă îl reprezintă situația hidrologică de pe râul Nistru, unde nivelul apei a ajuns la valori foarte scăzute. Lipsa precipitațiilor în zona Carpaților a afectat nivelul lacurilor de acumulare de la Novodnestrovsk (Ucraina) și Dubăsari, a explicat premierul Vasile Tofan.
Șeful Guvernului a dat asigurări că autoritățile poartă negocieri cu partea ucraineană pentru identificarea unui echilibru între necesitatea protejării infrastructurii hidroenergetice ucrainene și asigurarea unui debit suficient de apă pentru Republica Moldova.
„Noi înțelegem că ei vor să se asigure că nu le explodează echipamentul acolo, noi vrem să ne asigurăm că ei, totuși, continuă să reverse destulă apă ca noi să avem apă pe Nistru la un nivel cât mai înalt. Aici e foarte important să lăsăm la o parte conflictele politice, trebuie să avem o conlucrare constructivă atât cu Primăria Chișinău, cât și cu 'Apă-Canal'. Dacă vom ajunge la o criză de apă la robinet, atunci oamenilor nu le va păsa cine e vinovat în final”, a precizat Tofan.
Prognozele hidrologice indică necesitatea unor măsuri preventive, pentru a reduce riscurile asupra agriculturii, economiei și alimentării cu apă a localităților, a punctat, la ședința extraordinară a Guvernului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
„Dacă luăm în calcul și prognozele hidrologice la nivel național, regional, precum și analiza unor scenarii în care nivelurile de apă vor scădea, acest lucru ne obligă să acționăm cu prudență și responsabilitate”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, aportul de apă în lacul nistrean este în prezent de aproximativ 30 - 40 de metri cubi pe secundă, în timp ce deversările sunt menținute la circa 100 de metri cubi pe secundă.
„Este un lucru cert că lacul este într-o tendință de scădere. Aportul în lac este unul mult prea mic în această perioadă și acest lucru se datorează schimbărilor climatice care sunt în regiune”, a mai spus Hajder.
Autoritățile intenționează să monitorizeze permanent nivelul apei, să elaboreze planuri de intervenție și, dacă va fi necesar, să adapteze stațiile de captare pentru aprovizionarea cu apă și irigare.
Una dintre vulnerabilități ține de infrastructura veche de captare a apei, a precizat, în context, premierul Vasile Tofan.
„Noi avem pe Nistru stația de captare construită în anii 1960. Ea este fixă, nu mobilă, este o țeavă care iese în Nistru. Dacă apa scade sub nivelul acestei țevi, nu există posibilitate de a trage și aceasta riscă inclusiv accidente tehnologice”, a explicat șeful Guvernului.
În următoarele 30 de zile, autoritățile vor evalua sursele alternative de alimentare, vor inventaria punctele de captare din Nistru și afluenții săi și vor pregăti sondele de apă de rezervă. În același timp, operatorii vor actualiza planurile de continuitate, inclusiv prin reducerea pierderilor din rețele, iar Ministerul Mediului va monitoriza permanent situația hidrologică.
Autoritățile precizează că introducerea stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic nu reprezintă o stare de criză, ci doar le oferă instituțiilor pârghiile necesare pentru a interveni rapid, dacă situația se va înrăutăți.
CITIȚI ȘI:
