Modificări propuse la Codul Electoral: Vot prin corespondență permanent și reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia
Votul prin corespondență ar putea deveni unul permanent. Un proiect de lege privind modificarea Codului Electoral, înregistrat în Parlament de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), propune, pe lângă modificarea regulilor de organizare a alegerilor din Găgăuzia, la solicitarea Curții Constituționale, și reglementarea metodelor alternative de vot.
Potrivit autorilor, un grup de deputați PAS, proiectul urmărește consolidarea cadrului electoral prin eliminarea lacunelor identificate la ultimele scrutine și prin introducerea unor mecanisme noi de organizare și desfășurare a alegerilor.
Votul prin corespondență
Cea mai amplă modificare vizează metodele alternative de vot, în special votul prin corespondență, consemnate într-un nou capitol în Codul electoral.
„Alegătorii își pot exercita dreptul de vot prin metode alternative în condițiile prezentului cod și ale regulamentelor aprobate de Comisia Electorală Centrală (CEC). (...) Aceasta poate implementa metode alternative de vot etapizat sau prin proiecte-pilot”, se arată în proiectul de lege.
Autorii invocă recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în iunie 2024, precum și rapoartele CEC privind aplicarea acestui mecanism la scrutinele din 2024 și 2025.
Proiectul preia, în mare parte, mecanismele testate anterior și introduce definiții noi privind votul prin corespondență, identificarea la distanță a alegătorilor prin mijloace digitale și lista electorală destinată acestui tip de vot. Totodată, Comisia Electorală Centrală ar primi competențe exprese pentru aprobarea procedurilor de implementare, monitorizarea cerințelor de securitate și stabilirea regulilor de aplicare.
„Cel târziu cu 60 zile până în ziua alegerilor, CEC va aproba hotărârea cu privire la aprobarea listei țărilor eligibile pentru implementarea metodelor alternative de vot sau a votului prin corespondență”, cităm din proiectul de lege.
„Ar trebui să încurajeze oamenii să participe mai activ la alegeri”
Documentul mai prevede constituirea unui consiliu electoral distinct, responsabil exclusiv de administrarea votului prin corespondență: „Pentru secțiile de votare din străinătate, inclusiv pentru cele în care se va organiza votul prin corespondență, CEC va forma câte un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chișinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru secțiile de votare constituite peste hotare și pentru votul prin corespondență”.
Votul prin corespondență a fost aplicat pentru prima dată la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, posibilitatea fiind disponibilă atunci cetățenilor moldoveni din șase state - SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda - atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru referendumul constituțional republican. Potrivit datelor oficiale, în 2024 votaseră prin corespondență 1.344 de alegători, după o înregistrare prealabilă obligatorie.
La turul doi al prezidențialelor din același an, au votat prin poștă aproape 1.500 de cetățeni moldoveni aflați în afara țării.
Totodată, la ultimele alegeri, cele parlamentare din 28 septembrie anul trecut, 1.894 de cetățeni Republicii Moldova aflați zece state - Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii și Suedia - au votat prin corespondență.
Permanentizarea acestui mecanism este o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale, consideră fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
„Este o inovație care vine să răspundă anumitor realități. Lumea din jurul nostru s-a schimbat. Nu mai putem menține mecanismele electorale care erau valabile cu zece ani în urmă, când sistemele informaționale nu permiteau un schimb atât de rapid de date. Nivelul actual de tehnologizare permite extinderea și permanentizarea unor modalități alternative de vot și cred că o asemenea prevedere ar trebui să încurajeze oamenii să-și exercite drepturile politice și să participe mai activ la alegeri”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale, pentru Teleradio-Moldova.
Restricții suplimentare privind utilizarea resurselor administrative
Pentru a preveni folosirea resurselor publice în scop electoral, autoritățile centrale și locale ar urma să fie obligate să stabilească, prin acte administrative, reguli clare privind punerea la dispoziție a spațiilor destinate întâlnirilor dintre concurenții electorali și alegători.
Aceste spații ar trebui oferite în condiții egale tuturor concurenților, iar întâlnirile să aibă loc în afara programului de activitate al instituțiilor publice.
„În scopul facilitării întâlnirilor cu alegătorii și evitarea utilizării resurselor administrative, autoritățile publice centrale, persoanele juridice de drept public adoptă și asigură transparența deciziilor privind condițiile de asigurare a unui minim de localuri sau încăperi pentru desfășurarea în afara orelor de program a întâlnirilor cu alegătorii”, propun deputații PA.
Potrivit lui Alexandru Tănase, aceste prevederi urmăresc separarea activității administrației publice de competiția politică.
„Procesul politic își are propria logică, iar procesul de administrare a statului are altă logică. Administrația acționează în interesul tuturor cetățenilor și trebuie să fie depolitizată. Nu văd o problemă în instituirea unor asemenea exigențe, deoarece ele urmăresc să pună toți competitorii electorali în condiții de egalitate și să limiteze posibilitatea utilizării resurselor administrative în scop electoral”, a explicat acesta.
Modificări privind fondurile electorale
Proiectul ajustează, de asemenea, termenele și procedurile de deschidere, suspendare și închidere a conturilor cu mențiunea „Fond electoral” și „Destinat grupului de inițiativă”, pentru a le adapta programului instituțiilor financiare și dificultăților constatate la ultimele scrutine. În același timp, concurenții electorali ar putea utiliza, pe lângă conturile bancare, și conturi de plată deschise la prestatori de servicii de plată autorizați de Banca Națională a Moldovei.
Potrivit noului proiect de lege, Instituțiile financiare în care vor fi deschise conturi cu mențiunea de *„Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” vor fi obligate prin lege să informeze săptămânal, prin mijloace electronice, CEC-ul sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție „despre rulajul mijloacelor bănești și soldul pe conturile respective”.
Reguli noi privind domiciliul alegătorilor
Proiectul stabilește că înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară va putea fi luată în considerare la exercitarea dreptului de vot doar dacă aceasta a fost efectuată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului.
Înregistrarea candidaților și respectarea cotei de gen
Autorii mai propun completarea articolului 68 din Codul electoral, în conformitate cu recomandările formulate de Misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa/ Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
În prezent, excluderea unor candidați declarați neeligibili poate conduce la nerespectarea cotei minime de reprezentare a femeilor și bărbaților pe listele electorale. Proiectul prevede acordarea unui termen pentru remedierea acestor situații înainte ca lista să fie respinsă.
Alegerile din Găgăuzia, în Codul electoral
Componenta proiectului care vizează organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei a fost elaborată după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau autonomiei să-și constituie independent organul electoral, iar autorii susțin că, fără modificări legislative, scrutinul regional din 15 noiembrie 2026 nu ar putea fi organizat.
În opinia lui Alexandru Tănase, Parlamentul a transpus consecvent hotărârea Curții Constituționale, propunând ca viitorul Consiliu Electoral Central al Găgăuziei să fie constituit după aceleași reguli aplicabile tuturor organelor electorale din Republica Moldova.
Totodată, expertul consideră justificată menținerea, doar pentru scrutinul din acest an, a sistemului majoritar de alegere a deputaților în Adunarea Populară.
„Proiectul prevede că actualul sistem majoritar se va aplica și de această dată, însă pentru ultima oară. Începând cu următoarele alegeri, se va trece la sistemul proporțional, la fel ca în cazul tuturor autorităților administrației publice locale. Există o logică în această soluție, deoarece Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția recomandă să nu fie schimbate regulile jocului cu mai puțin de un an înainte de alegeri. În condițiile în care scrutinul este programat pentru 15 noiembrie, modificarea sistemului electoral acum ar putea influența rezultatul alegerilor. Decizia Parlamentului respectă principiul stabilității legislației electorale consacrat în practica europeană”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.
Secretarului Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac, a anunțat că proiectul de modificare a Codului Electoral urmează a fi adoptat, în prima lectură, chiar în această săptămână, înainte de încheierea sesiunii de primăvară-vară a Legislativului.
Totodată, Parlamentul se va întruni în ședință extraordinară pe parcursul lunii august pentru a vota acest proiect în lectură finală, astfel încât alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei să poată avea loc pe 15 noiembrie, în conformitate cu noile prevederi legislative.
CITIȚI ȘI:
