Revista presei interbelice: Zvonuri despre Basarabia, un proces de 599 de ani și o fugă amoroasă la 84 de ani
Presa europeană specula intens despre o posibilă apropiere diplomatică între România și Rusia Sovietică. Mai multe ziare britanice, franceze și germane scriau că Benito Mussolini ar încerca să medieze un dialog între cele două state. Un articol din ziarul Adevărul, iulie 1926, citează presa germană, potrivit căreia România ar lua în calcul un pact de neagresiune pe 20 de ani cu Rusia, fără a redeschide disputa asupra Basarabiei.
În schimb, se vorbea despre facilități comerciale, inclusiv ruta Galați–Odesa și dreptul de navigație pentru Ucraina pe Dunăre. Autorul atrage atenția că multe dintre aceste informații erau speculații și zvonuri diplomatice, iar Italia a dezmințit oficial că ar fi intervenit în negocierile dintre România și Rusia.
Cu 100 de ani în urmă, viitorul Basarabiei era urmărit cu atenție de întreaga presă europeană, iar orice zvon despre relațiile româno-sovietice devenea imediat subiect de primă pagină.
Ziarul România Nouă avea un articol chiar pe prima pagină în care se critica modul în care au fost denumite străzile Chișinăului după Unire. Autorul, dl. Marian, aprecia prezența unor voievozi precum Dragoș Vodă, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, dar se întreba de ce lipsesc Ioan Vodă cel Cumplit, Ștefan Petriceicu, Movileștii și Cantemireștii.
Autorul considera că ar fi trebuit să existe străzi și pentru oameni de stat precum Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Ion I. C. Brătianu și Ion Inculeț, dar și pentru personalități basarabene ca Gavriil Muzicescu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Sergiu Niță, Ion Pelivan și Ștefan Ciobanu.
Denumirea străzilor era intens discutată.
Apropo de străzi, tot în această zi aflăm din ziarul Dimineața că un reporter de la București a mers în cartierele mărginașe ale Chișinăului – Melestiu și Caucaz – pentru a vedea cum trăiau oamenii de acolo.
El descria străzi întortocheate, multe fără nume, case sărăcăcioase și grămezi de gunoaie, iar locuitorii l-au înconjurat ca să i se plângă de numeroase probleme la care nu erau auziți. Oamenii se plângeau că nu aveau apă sau lumină, iar după fiecare ploaie ulițele se transformau în noroi, care rămânea cu săptămânile. Deși făcuseră numeroase plângeri la Primărie, un om al presei era o ocazie bună de a-și enumera neajunsurile.
Ne întoarcem la ziarul România Nouă, care scria despre disputa privind înființarea unei noi facultăți de teologie: la Iași sau la Chișinău. Autorul susținea că Biserica din Basarabia cerea de ani buni o facultate la Chișinău, argumentând că regiunea avea nevoie de un centru propriu de pregătire a preoților și că existau deja fonduri și spații pentru aceasta.
Articolul reflectă dorința Basarabiei de a avea propriul centru universitar de teologie, într-o perioadă în care noua Românie își reorganiza instituțiile după Marea Unire.
Tot aici găsim o știre foarte actuală despre relația Rusia–Ucraina. Acum 100 de ani, presa occidentală relata despre o presupusă conspirație antisovietică descoperită în Ucraina. Potrivit ziarului Daily Telegraph, autoritățile sovietice au destructurat o organizație care încerca să organizeze rezistența împotriva regimului.
Articolul îl menționează pe fostul căpitan al Armatei Albe, Urenuk, care ar fi înființat comitete antisovietice. Rețeaua a fost însă descoperită, iar Urenuk a fost arestat la Odesa, în timp ce încerca să treacă granița cu România. Așadar, rezistența Ucrainei are rădăcini mult mai profunde: acum un secol existau în Ucraina grupări care încercau să se opună puterii sovietice și să scape de controlul Moscovei.
Ziarul Rampa ne uimea cu acest articol-record. Acum 100 de ani, presa relata despre un proces ieșit din comun din Franța. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre într-un litigiu privind o pășune revendicată de locuitorii a patru sate.
Potrivit articolului, procesul ar fi fost început în 1327 și ar fi durat 599 de ani, până când instanța a dat câștig de cauză sătenilor.
Rămânem în ziarul Rampa și pentru știrea de final. Ziarul publica o știre cu mult umor din Statele Unite. La 84 de ani, Thaudes Burbank, din Cleveland, a fugit cu aleasa inimii sale, Anna Buckholder, o văduvă de 42 de ani, pentru a se căsători.
Cei doi au dispărut împreună, iar „fuga amoroasă” s-a încheiat cu o căsătorie. Știrea se încheie cu o constatare: mirele a anunțat vecinii, dar aceștia nu au crezut! Cu 100 de ani în urmă, vecinii trebuiau să știe tot.
Autor: Dan Melnic
