Revista presei | Expert: Politizarea crizelor reprezintă o problemă mai gravă decât starea de alertă instituită în domeniile energetic și hidrologic
De pe primele pagini ale presei naționale aflăm că Guvernul a instituit stare de alertă energetică și hidrologică pentru 30 de zile. În vizorul mass-media rămâne și procesul de reformă teritorial-administrativă, Parlamentul prelungind până la 31 august termenul pentru amalgamarea voluntară. Din presă mai aflăm că anul 2026 se anunță mult mai favorabil pentru apicultori decât precedentul.
Prim-ministrul Vasile Tofan va efectua joi prima sa vizită oficială peste hotare de la preluarea mandatului, în România. Potrivit unui comunicat al Guvernului, șeful executivului de la Chișinău și omologul său interimar, Ilie Bolojan, vor discuta despre proiecte strategice de interes comun, cu impact direct asupra cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, cooperarea economică și evoluțiile de securitate din regiune. Tot la București, premierul va avea o discuție cu reprezentanții Clubului Oamenilor de Afaceri Basarabeni, axată pe atragerea investițiilor și sprijinirea mediului de afaceri, notează IPN.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că R Moldova intră în stare de alertă energetică și hidrologică pentru 30 de zile. Ziarul de Gardă notează că Guvernul a instituit starea de alertă pentru a preveni riscurile asupra aprovizionării cu carburanți și apă. Creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk și nivelul scăzut al Dunării au afectat lanțurile de aprovizionare, explică publicația. Potrivit Guvernului, măsurile aprobate vor permite fluidizarea importurilor, prioritizarea vămuirii și crearea unor coridoare verzi la frontieră, prevenirea achizițiilor speculative și menținerea continuității aprovizionării la pompă.
TVR Moldova transmite în context că Guvernul pregătește măsuri de urgență din cauza debitului redus pe Nistru. Nivelul apei din Nistru a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor în Munții Carpați, semnalează postul de televiziune. Autoritățile urmează să intervină urgent pentru a crește nivelul în zona stației care captează apa, mai scrie sursa citată.
Politizarea crizelor reprezintă o problemă mai gravă decât starea de alertă instituită în domeniile energetic și hidrologic, consideră comentatorul politic Ion Tăbârță, citat de Radio Chisinau. Decizia Guvernului de a introduce starea de alertă este justificată și oferă autorităților instrumentele necesare pentru a interveni rapid, a menționat expertul în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio Chișinău, criticând, însă, faptul că astfel de situații sunt transformate în teme de confruntare politică. Analistul s-a referit la felul în care primăria Chișinău a negat inițial riscurile legate de alimentarea cu apă potabilă, deși Ministerul Mediului avertizase din timp. Aceeași politizare, spune Tăbârță, se regăsește și în dosarul energetic: majorarea tarifelor la carburanți și la gaze a fost transformată în retorică politică în loc să fie explicată transparent, iar propunerile unor actori politici din opoziția parlamentară de reluare a achizițiilor de gaze din Rusia ignoră fezabilitatea reală a unei asemenea decizii.
În vizorul mass-media rămâne și procesul de amalgamare a primăriilor, pe fundalul deficiențelor semnalate de Congresul Autorităților Locale. Parlamentul a prelungit până la 31 august termenul pentru amalgamarea voluntară, titrează NordNews . Astfel, primăriile care au început să se unească voluntar mai primesc o lună pentru a încheia procedurile și a adopta deciziile finale, explică sursa citată. Din 1 septembrie, autoritățile locale nu vor mai putea porni noi procese de amalgamare voluntară, atrage atenția NordNews, menționând că pauza va dura până la primul tur al alegerilor locale generale din 2027.
Simpla comasare a primăriilor nu înseamnă o reformă reală a administrației publice locale, atrage atenția fostul președinte al Curții Constituționale, și fost ministru al justiției, Alexandru Tănase. Potrivit juristului, noua organizare administrativ-teritorială trebuie proiectată pentru următorii cel puțin zece ani, ținând cont de depopularea satelor și migrația continuă spre orașe și peste hotare. În cadrul unor dezbateri publice organizate de agenția IPN, Alexandru Tănase a opinat că o soluție ar fi municipalizarea și consolidarea orașelor mici, astfel încât localitățile rurale să fie integrate în centre urbane capabile să atragă investiții și să dezvolte infrastructura. Alexandru Tănase consideră că reforma administrației publice locale este inevitabilă și întârzie de aproximativ două decenii.
Din presă mai aflăm că „Eurasia”, asociată fugarului condamnat Ilan Șor, a fost declarată organizație extremistă în Republica Moldova. Decizia a fost pronunțată pe 24 iulie de Curtea de Apel Centru, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate, precizează Newsmaker. În acest context, SIS avertizează cetățenii, inclusiv pe cei aflați peste hotare, să evite orice colaborare cu organizația respectivă.
Anul 2026 se anunță mult mai favorabil pentru apicultori decât precedentul, constată Moldova 1. Producția de miere este în creștere, iar familiile de albine sunt mai bine dezvoltate și întreținute. Pentru a reduce riscul unor pierderi în viitor și a sprijini dezvoltarea sectorului apicol, Guvernul Japoniei a alocat 190 de mii de dolari, notează sursa citată. Potrivit Moldova 1, fondurile vor fi utilizate pentru dotarea apicultorilor cu echipamente și utilaje moderne, precum și pentru organizarea și desfășurarea a trei școli de câmp în care proprietarii de stupi vor învăța să-și adapteze afacerile la schimbările climatice. Iar Moldpres atrage atenția că femeile antreprenoare pot obține finanțare pentru tehnologii moderne în agricultură.
Antreprenoarele din sectorul agricol sunt invitate să participe la un program de sprijin care le oferă posibilitatea de a-și dezvolta afacerile prin investiții în tehnologii moderne, soluții ecologice și măsuri de adaptare la schimbările climatice. Apelul de selectare a 40 de beneficiare este lansat de programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova în cadrul proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și Norvegia, precizează Moldpres. Antreprenoarele selectate vor beneficia de sprijin financiar în valoare de până la 20.000 de dolari SUA pentru fiecare afacere, sub formă de bunuri, echipamente, lucrări și servicii necesare implementării investițiilor aprobate. Totodată, beneficiarele vor asigura o contribuție proprie de cel puțin 10% din valoarea propunerii de investiție.
