Revista presei internaționale | Întâlnirea Trump-Zelenski, urmată de un vot-cheie privind sancțiunile împotriva Rusiei
Presa internațională comentează întâlnirea președintelui american Donald Trump cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată ieri la Casa Albă. Noile sancțiuni pregătite de Senatul american împotriva Rusiei și escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu se numără printre alte teme abordate de publicațiile străine.
BBC relatează că întâlnirea dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, desfășurată cu ușile închise la Casa Albă, a durat aproximativ o oră și s-a încheiat cu declarații pozitive din partea ambilor lideri. BBC îl citează pe liderul de la Kiev, potrivit căruia discuțiile s-au concentrat pe producerea sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare pentru sistemele antirachetă Patriot, precum și pe intensificarea cooperării în domeniul apărării și al tehnologiilor militare. Zelenski a anunțat că echipele celor două state lucrează deja la soluții concrete pentru lansarea producției comune, în contextul deficitului de rachete antiaeriene cu care se confruntă Ucraina. BBC amintește că, după întrevederea cu Donald Trump, liderul ucrainean s-a întâlnit și cu reprezentanții companiei americane Lockheed Martin, producătoare a sistemelor Patriot, HIMARS, ATACMS și a avioanelor F-16.
Într-un interviu acordat postului Fox News, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina, Statele Unite și aliații europeni doresc încheierea războiului, însă Vladimir Putin refuză orice încetare a focului și orice dialog real. Liderul ucrainean susține că Rusia pierde inițiativa pe front și înregistrează pierderi de aproximativ 30.000 de militari pe lună, dar Kremlinul continuă ofensiva. Zelenski apreciază că presiunea asupra Moscovei trebuie menținută prin sancțiuni. Potrivit președintelui ucrainean, Kievul continuă să insiste asupra unei încetări temporare a focului, care să permită reluarea negocierilor diplomatice.
CNN relatează că Senatul Statelor Unite a aprobat, cu 86 de voturi pentru și 12 împotrivă, primul pas procedural pentru proiectul de lege inițiat de fostul senator Lindsey Graham, care prevede sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și Iranului. Potrivit postului de televiziune, votul a avut loc la câteva ore după funeraliile lui Graham și după întâlnirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu senatorii americani, liderul de la Kiev asistând din galeria Senatului la o parte a ședinței și mulțumindu-le legislatorilor pentru sprijin. CNN notează că proiectul include taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori ai petrolului și gazelor rusești, între care China și India, precum și măsuri împotriva statelor care contribuie la finanțarea războiului dus de Rusia. Liderii Senatului încearcă să obțină adoptarea rapidă a legii înainte de vacanța parlamentară din august, remarcă CNN.
Politico scrie că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reușit, în timpul vizitei sale la Washington, să convingă un număr important de senatori americani că Ucraina poate obține victoria în războiul cu Rusia. Potrivit publicației, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise, liderul ucrainean a cerut înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, extinderea sprijinului militar și accelerarea producției de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Mai mulți senatori au declarat că succesele recente ale armatei ucrainene au schimbat percepția de la Washington și au impulsionat susținerea pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva statelor care cumpără petrol rusesc. Politico remarcă însă că proiectul legislativ trebuie să fie aprobat și de Camera Reprezentanților, iar poziția finală a administrației Trump rămâne încă neclară.
Într-o analiză publicată de Foreign Policy, mai mulți experți susțin că Vladimir Putin va continua războiul atât timp cât costurile politice ale agresiunii rămân mai mici decât cele ale negocierilor. Potrivit analiștilor, într-un regim autoritar precum cel de la Kremlin, orice compromis diplomatic poate fi perceput de cercurile de putere ca un semn de slăbiciune, ceea ce încurajează continuarea confruntării. Experții intervievați de aceeași revistă apreciază că doar o combinație de presiuni militare, economice și politice ar putea determina Moscova să accepte negocieri reale. Foreign Policy recomandă, totodată, intensificarea presiunii asupra infrastructurii logistice și militare ruse, precum și înăsprirea măsurilor occidentale împotriva „flotei din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat într-o intervenție la postul TVP World că economia rusă începe să resimtă dificultăți, iar președintele Vladimir Putin, aflat sub presiune, ar putea recurge la acțiuni riscante. Oficialul polonez susține că liderul de la Kremlin nu are o evaluare realistă a situației și ar accepta un acord dacă ar înțelege costurile continuării războiului. Sikorski și-a exprimat speranța că Rusia va renunța la „aventura sa criminală” din Ucraina înainte ca Moscova să ajungă într-un punct fără ieșire. Ministrul polonez a salutat, totodată, schimbarea poziției Washingtonului față de Ucraina și și-a exprimat speranța că președintele Donald Trump va susține noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Reuters relatează că Statele Unite și Arabia Saudită au lovit poziții ale unor grupări proiraniene din Irak, pe care le acuză de atacuri cu drone asupra unor instalații petroliere saudite. Potrivit agenției de presă, Iranul a respins orice implicare, anunțând totodată că a interceptat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Reuters notează că schimbul de atacuri survine după ce Iranul și SUA s-au acuzat reciproc de noi lovituri asupra unor obiective militare din regiune, punând capăt unei scurte perioade de acalmie. Pe fondul riscului de escaladare, prețul petrolului a crescut cu peste trei dolari pe baril, iar Omanul încearcă să promoveze un nou acord regional privind securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz.
Euractiv informează că, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran, Uniunea Europeană a confirmat amânarea publicării imaginilor din satelit realizate de sistemul Copernicus deasupra unor zone din Orientul Mijlociu. Potrivit publicației, măsura a fost aprobată de miniștrii de externe ai celor 27 de state membre pentru a reduce riscurile la adresa securității și a proteja interesele europene. Euractiv notează că decizia reprezintă o abatere de la politica obișnuită a programului Copernicus, care oferă în mod gratuit și aproape în timp real imagini de observare a Pământului. Publicația adaugă că, potrivit SpaceNews, hotărârea ar fi fost luată în urma unei solicitări diplomatice formulate anterior de Statele Unite.
