Audieri vineri la Parlament: Comisia de anchetă verifică situația celor 515 întreprinderi de stat și planul de privatizare
În Republica Moldova sunt 515 întreprinderi de stat active, iar unele dintre acestea, considerate strategice, precum Moldtelecom sau Franzeluța, figurează pe lista entităților pasibile de privatizare. Situația va fi analizată vineri, 31 iulie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară de anchetă, a anunțat președintele acesteia, deputatul Dinu Plîngău.
Audierile vor viza situația juridică a întreprinderilor de stat și transferul acestora în gestiunea Agenției Proprietății Publice (APP), modul de desemnare și remunerare a membrilor consiliilor de administrație, precum și planul de triere a întreprinderilor, elaborat în 2023.
Dinu Plîngău a declarat miercuri, 29 iulie, în cadrul unui briefing de presă, că, potrivit informațiilor din registrele Agenției Servicii Publice (ASP), de la independență până în prezent, Republica Moldova a avut 1.359 de întreprinderi de stat. Pe parcursul anilor, unele au fost lichidate, iar altele reorganizate. În prezent, în actele oficiale figurează 515 întreprinderi de stat active.
Potrivit parlamentarului, Guvernul a aprobat în 2017 o hotărâre prin care toate întreprinderile de stat urmau să fie transferate în gestiunea Agenției Proprietății Publice. Procesul a generat mai multe controverse, întrucât, din cauza unor deficiențe în realizarea procedurilor juridice, un număr semnificativ de întreprinderi nu ar fi fost transferate la APP și nici nu ar fi rămas în responsabilitatea clară a ministerelor care figurau în calitate de fondatori.
„De ce este important să avem o claritate pe lucrurile respective? Întrucât majoritatea întreprinderilor de stat care nu au fost juridic transferate în gestiunea APP-ului au rămas cumva în aer, statul pierzând contactul cu aceste întreprinderi, ar fi putut să aibă anumite proprietăți: terenuri, clădiri, imobile și așa mai departe”, a declarat parlamentarul.
Referindu-se la planul de triere a întreprinderilor de stat, elaborat în 2023, care clasifică entitățile în cinci categorii – de la cele care nu pot fi privatizate până la cele propuse pentru lichidare – Dinu Plîngău a menționat că, în unele cazuri, includerea unor întreprinderi într-o categorie sau alta ridică semne de întrebare și necesită clarificări. Printre acestea, deputatul a menționat Moldtelecom și Franzeluța, incluse în categoria întreprinderilor pasibile de privatizare.
„Foarte multe întreprinderi, cel puțin la etapa actuală, în baza documentelor care au fost analizate de către noi, necesită o mai bună clarificare din partea factorilor de decizie care au elaborat acest plan”, a spus deputatul.
Pe subiectul salariilor în unele întreprinderi de stat, care a stârnit nemulțumiri în spațiul public după publicarea unor investigații jurnalistice ce au scos la iveală remunerații considerate nejustificate, Dinu Plîngău a precizat că va fi analizată modalitatea în care sunt desemnați membrii consiliilor de administrație, în special cei propuși de ministere și autorități publice.
„Chiar dacă preliminar au fost deja discutate și identificate anumite concepte de modificare a legislației, astfel încât să nu avem pe viitor asemenea abateri, pe care le-am văzut în spațiul public în ultima perioadă și care au generat foarte multă supărare, pe bună dreptate, aceste lucruri trebuie să fie introduse în modificări în legislație, astfel încât să evităm abuzuri pe viitor”, a declarat președintele comisiei de anchetă.
Audierile vor începe vineri la ora 14:00, la Parlament. La acestea au fost invitați reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor statului responsabile de domeniul întreprinderilor de stat, precum Inspecția Control Financiar, Curtea de Conturi, Agenția Servicii Publice și Agenția Proprietății Publice, dar și reprezentanți ai societății civile. Potrivit lui Dinu Plîngău, aceștia vor avea posibilitatea nu doar să asiste la lucrări, ci și să adreseze întrebări membrilor comisiei și instituțiilor vizate, pentru a contribui la clarificarea situației întreprinderilor de stat.
Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, prezidată de deputatul Dinu Plîngău, a fost instituită la 2 iulie de Parlament. Decizia a fost luată în contextul scandalului legat de compania Moldatsa, după apariția unor informații despre salarii ridicate, angajări controversate și posibile nereguli în administrarea întreprinderilor de stat.
La scurt timp după constituirea comisiei, cinci fracțiuni parlamentare de opoziție au anunțat crearea unui grup propriu de anchetă. Reprezentanții opoziției au declarat că nu au încredere în comisia parlamentară condusă de Dinu Plîngău și au anunțat că vor colecta informații prin interpelări parlamentare, inclusiv despre companii precum Energocom și Calea Ferată, urmând să prezinte public rezultatele.
Premierul Vasile Tofan a anunțat, la 28 iulie, că Guvernul nu se grăbește să privatizeze, deocamdată, întreprinderi ale statului la scară largă. Într-o primă etapă, autoritățile se vor concentra pe identificarea unor active neutilizate, precum terenuri aflate în paragină sau imobile abandonate, pentru a demonstra că procesul de privatizare a activelor statului poate fi realizat transparent și pentru a restabili încrederea cetățenilor în acest proces.
Anterior, prim-ministrul sugerase că banii obținuți din privatizări ar putea fi direcționați către pilonul II de pensii, un sistem bazat pe acumulare, în care contribuțiile sunt virate într-un cont individual administrat, de regulă, de un fond privat de pensii.
CITIȚI ȘI:
