Revista presei interbelice: O Rusie ruptă în două – între popor și regim
Deschidem revista presei interbelice cu o știre care reprezintă o radiografie a zilelor de azi. Ziarul refugiaților ruși de la Paris scria un articol de opinie despre Rusia și regimul sovietic. Autorul făcea o distincție clară între poporul rus și regimul comunist, susținând că „între poporul rus și regimul sovietic este o prăpastie adâncă”.
În articol se afirma că regimul sovietic nu reprezintă o națiune, ci o ideologie internaționalistă, care urmărește să se extindă oriunde găsește condiții favorabile. Autorul avertiza că, pentru a înțelege Rusia acelor vremuri, nu este suficient să judeci doar după liderii bolșevici sau după acțiunile poliției politice.
Articolul făcea diferența între Rusia ca țară și regimul sovietic instalat după Revoluția din 1917 și avertiza asupra extinderii ideologiei comuniste. Ideologie care încă rezistă chiar și în România de azi.
Rămânem la Rusia și pentru următoarea știre. Ziarul Romania Nouă scria că sunt 52 de mii de copii criminali în Rusia.
„Vecerniaia Gazeta” din Moscova anunță că în Rusia sovietică lucrează 300 de comisii, care cercetează actele criminale ale persoanelor minore și în special ale copiilor.
Acestor comisii le-au fost înaintate 35.000 de cereri, prin care se dau în judecată peste 52.000 de minori. Jumătate au comis furturi, iar restul sunt învinuiți de acte banditești și omoruri. Misiunea comisiilor este să lupte contra acestor „decăderi”, printr-o educație pedagogică mai bună.
În schimb, Rusia stătea bine la capitolul Aur. Ziarul Lumea de la Iași scria că în Siberia s-au extras 3.642 de kilograme de aur într-un singur an. Aproximativ 7.000 de muncitori lucrau doar în bazinul râului Lena, iar alte câteva mii în regiunile aurifere de pe Enisei.
Cele 3.6 tone reprezentau doar producția Siberiei. Întreaga Uniune Sovietică extrăgea atunci aproximativ 10–15 tone de aur pe an. În anii următori, exploatările sovietice aveau să crească spectaculos, ajungând la peste 100 de tone anual înainte de al Doilea Război Mondial.
Zilele trecute rușii și-au scos diamantele rare la vânzare. Concluzionez că au rezerve bune.
Deschidem și ziarul Adevărul. Acum 100 de ani, presa scria că, atunci când agricultura avea un an bun, începea adevărata criză: nu exista infrastructura necesară pentru a transporta marfa.
Un articol la data de 29 iulie 1926 preciza că Basarabia avea aproape 2.9 milioane de hectare de teren arabil, iar într-un an obișnuit producea suficient pentru aproximativ 235.000 de vagoane de producție agricolă, dintre care 165.000 de vagoane erau doar cereale. Rețeaua feroviară putea însă transporta cel mult 6.000 de vagoane pe lună.
După ce erau acoperite nevoile orașelor și satelor, pentru export mai rămâneau doar aproximativ 50.000 de vagoane pe an, adică cu aproape 70% mai puțin decât era necesar. Din această cauză, o parte din recoltă era transportată cu căruțele.
Ziarul Glasul Bucovinei prezenta ultimele actualizări despre sănătatea Alteței Sale Regale, Principele Mihai, care fusese muscat de un câine turbat. Ziarul anunța că starea de sănătate era bună după ce acesta încheiase tratamentul antirabic și urma să plece a doua zi la Sinaia. Totodată, Regina Maria revenea în București, de unde urma să plece, conform programului stabilit, în stațiunea Sovata.
Ziarul Dimineața anunța că uzinele Dornier din Friedrichshafen construiesc pentru Japonia ceea ce urma să fie cel mai mare avion din lume. Aparatul urma să aibă 12 motoare, 115 tone, aproape 40 de metri lungime și capacitatea de a transporta 130 de pasageri, plus un echipaj de 25 de oameni. Aeronava era prevăzută și cu flotoare, pentru a putea ateriza în caz de urgență pe ocean.
În realitate, proiectul descris de ziar nu a fost construit în forma prezentată. Dornier a realizat câțiva ani mai târziu celebrul Dornier Do X, un hidroavion cu 12 motoare, care a devenit, în 1929, cel mai mare avion al lumii și a transportat la un zbor demonstrativ 169 de persoane, stabilind un record al epocii. Astăzi recordul este de 1088 de persoane într-un singur zbor, record fixat în 1991.
În același ziar găsim și informația despre un trăsnet ce a provocat uimire într-o biserică din satul Hăcești, județul Orhei.
În timpul unei furtuni, fulgerul ar fi pătruns pe ușa lăcașului de cult, fără să producă pagube clădirii, însă a lovit un țăran aflat în apropierea altarului. Ziarul nota că fenomenul era intens comentat de săteni, care încercau să-și explice cum descărcarea electrică a zecile de credincioși și a lovit o singură persoană.
Este o știre care arată cât de impresionante și greu de înțeles păreau fenomenele naturii în urmă cu un secol, mai ales în comunitățile unde protecția împotriva trăsnetelor era redusă sau inexistentă. Într-o altă biserică din județul Hotin, trăsnetul a distrus acoperișul unei biserici.
Autor: Dan Melnic
