Spitalul Regional Bălți: Autoritățile renunță la construcția pe teren nou și reduc capacitatea
Spitalul Regional Bălți, a cărui construcție a fost anunțată încă în anul 2019, va fi edificat pe teritoriul Spitalului Clinic Bălți. Autoritățile au renunțat la varianta „greenfield”, care presupunea construirea spitalului de la zero pe un teren separat, cu o suprafață de cinci hectare, și au optat pentru edificarea unei clădiri noi pe teritoriul actualului spital.
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Andrei Uncuța, a declarat în ședința Comisiei parlamentare pentru integrare europeană din 29 iulie că proiectul a fost reevaluat inclusiv în baza rezultatelor recensământului și a unei analize realizate cu sprijinul experților internaționali.
„S-a recomandat ca spitalul să fie redimensionat. Numărul de paturi nu va mai fi cel inițial, stabilit în baza studiului de fezabilitate din 2017. S-a convenit ca acesta să fie redus de la 340 la aproximativ 175–208”, a punctat Andrei Uncuța.
Ministerul a comasat într-o singură procedură de achiziție actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea studiului de impact asupra mediului și a celui social, proiectarea tehnică preliminară și pregătirea documentației pentru viitoarea procedură de proiectare și construcție.
Procedura de achiziție ar putea fi lansată la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie. Etapa de proiectare și pregătire a documentației ar urma să continue până în trimestrul al doilea al anului 2027, iar, potrivit informațiilor prezentate comisiei, lucrările propriu-zise ar putea începe abia în 2029 și s-ar putea încheia în 2031.
„După toate evenimentele care au fost și acțiunile care s-au întreprins, considerăm că am deblocat situația, este cât de cât claritate și ne mișcăm cu aceste proceduri înainte”, a declarat secretarul de stat.
Buget de 116 milioane de euro
Bugetul total al proiectului este de 116 milioane de euro. Acesta include un împrumut de 86 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), două granturi în valoare de trei și, respectiv, șase milioane de euro și o contribuție de 21 de milioane de euro din bugetul de stat.
„Toate componentele de finanțare sunt semnate, garantate”, a declarat secretarul de stat, precizând ulterior că avizul așteptat de la CEB vizează procedura de achiziție, nu finanțarea.
Comisia a solicitat defalcarea celor 116 milioane de euro pe fiecare etapă, studii, proiectare, documentație, achiziții și construcție, precum și precizarea momentului și condițiilor în care vor fi disponibili banii. Secretarul de stat nu a putut prezenta aceste informații, explicând că o parte dintre costuri vor fi cunoscute abia după deschiderea ofertelor în cadrul procedurilor de achiziție.
Proiecte de 130 de milioane de euro în educație
În domeniul educației, Comisia a analizat două proiecte majore incluse pe agenda Planului de Creștere, cu un buget cumulat de 130 de milioane de euro.
Proiectul pentru reabilitarea și modernizarea a 20 de școli model valorează 50 de milioane de euro. Din această sumă, 40 de milioane reprezintă un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, două milioane de euro sunt finanțări oferite sub formă de grant prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate, iar opt milioane de euro urmează să fie alocați de Guvern.
Proiectul va fi implementat în perioada 2026-2032 și prevede renovarea și dotarea a aproximativ 200.000 de metri pătrați de infrastructură școlară.
Cel de-al doilea proiect vizează infrastructura învățământului profesional tehnic și are o valoare de 80 de milioane de euro. Planul de Creștere și Platforma de Investiții pentru Vecinătate vor acoperi împreună 47 de milioane de euro: 40 de milioane prin Planul de Creștere și șapte milioane sub formă de grant. Alte 33 de milioane de euro vor proveni dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Prin proiect vor fi renovate blocurile de studii, laboratoarele și căminele a 25 de instituții de învățământ profesional tehnic. Perioada planificată pentru implementare este 2026-2031.
Ministerul Educației a mai anunțat că, din cele 90 de școli model, pentru 72 au fost deja identificate surse de finanțare. Autoritățile își propun ca lucrările la instituțiile care au finanțare asigurată să fie finalizate, în cea mai mare parte, până în 2030.
Program energetic redus după retragerea unui finanțator
În domeniul energiei, autoritățile lucrează la programul de eficiență energetică pentru clădirile publice și locuințe, estimat inițial la 103.4 milioane de euro. Acesta ar urma să includă renovarea energetică a aproximativ 40 de clădiri publice și sprijin pentru circa 1.400 de locuințe prin programul „Casa Verde”.
Din bugetul total, 12 milioane de euro ar urma să fie alocați prin Planul de Creștere, alte 12 milioane sunt granturi prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate, iar 9.7 milioane de euro vor ajunge prin schema națională de obligații în domeniul eficienței energetice. Alte 30 de milioane de euro sunt fonduri planificate sub formă de împrumut de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare.
Totuși, o finanțare de 25 de milioane de euro, discutată inițial cu o bancă germană, nu mai este disponibilă. Prin urmare, autoritățile au confirmat că în acest moment sunt identificate doar 63.7 milioane de euro din valoarea totală a programului. Ministerul Energiei intenționează să înceapă implementarea și să caute ulterior alți finanțatori pentru a acoperi diferența.
Acordurile cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare ar putea fi negociate și semnate în lunile octombrie-noiembrie, după finalizarea discuțiilor privind grantul european. Potrivit autorităților, lista finală a clădirilor beneficiare nu a fost încă stabilită.
Planul de Creștere pentru Republica Moldova, adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2024, are o valoare totală de 1.9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027 și este structurat pe două componente: Agenda de reforme, cu 56 de reforme și 153 de acțiuni, și lista proiectelor investiționale.
Pachetul cuprinde 1.5 miliarde de euro împrumuturi concesionale, cu 10 ani de grație și 40 de ani perioadă de rambursare, și 520 de milioane de euro granturi, suma din urmă a fost majorată cu 100 de milioane de euro față de propunerea inițială, în urma negocierilor din Parlamentul European.
Debursările efective de până acum însumează 477.9 milioane de euro:
• 270 de milioane de euro – prefinanțarea, virată în martie 2025;
• 18.9 milioane de euro – prima tranșă, pentru primul semestru din 2025;
• 189 de milioane de euro – a doua tranșă, debursată în 2026 pentru cele 24 din 26 de acțiuni realizate în semestrul doi din 2025 (93%).
CITIȚI ȘI:
