R. Moldova nu are mai multe zile libere decât alte state: Angajații din Malta, Danemarca și Germania se odihnesc cel mai mult
Republica Moldova nu are mai multe zile libere decât alte state europene. Cu o medie de 32 de zile de odihnă plătită pe an, angajații din R. Moldova sunt devansați de cei din România care beneficiază de 33 de zile, din Portugalia - 34, Danemarca - 41 sau Malta - 42.
„Avem prea multe zile libere. Eu aștept cine să vină cu o inițiativă (...) unde se poate să mai revizuim zilele libere, pentru că avem mai multe zile libere decât în alte țări. Părerea mea personală, când am calculat ultima dată”, a declarat premierul Vasile Tofan, la ședința Guvernului din 29 iulie.
Expertul economic Stas Madan îl contrazice pe șeful Guvernului, precizând că o comparație între state nu se poate rezuma doar la numărul sărbătorilor legale.
„În general, zilele libere pentru angajați rezultă din trei surse: numărul minim de zile de concediu stabilit prin lege, zilele suplimentare negociate prin contracte colective și sărbătorile legale”, explică expertul.
Angajații din Republica Moldova beneficiază anual de circa 33 de zile plătite de odihnă. Cifra include concediul de odihnă de minimum 28 de zile calendaristice sau circa 20 de zile lucrătoare și 13 sărbători legale, printre care și duminica Paștelui.
„Dacă transformăm cele 28 de zile calendaristice în echivalentul standard de 20 de zile lucrătoare și adăugăm cele 12 sărbători naționale comparabile (exceptând duminica Paștelui - n.r.), R. Moldova ar ajunge la aproximativ 32 de zile plătite de odihnă pe an”, calculează Stas Madan.
Topul țărilor cu cele mai multe zile libere plătite
Potrivit expertului, Republica Moldova se află în aceeași categorie cu Letonia, Polonia, Slovenia, Bulgaria și Lituania.
România și Croația au câte 33 de zile plătite de odihnă pe an, Portugalia - 34, iar Danemarca, Germania și Malta - între 40 și 42 de zile.
Expertul mai amintește că în majoritatea statelor UE concediul minim prevăzut de lege este de 20 de zile lucrătoare: „În majoritatea statelor UE, concediul minim prevăzut de lege este de 20 de zile lucrătoare, echivalentul a patru săptămâni. Acesta este și pragul minim stabilit de Directiva europeană privind timpul de lucru”.
Madan observă că statele vest-europene ajung la un număr mai mare de zile de odihnă, deoarece angajații beneficiază de concedii suplimentare negociate prin contracte colective.
„Germania ajunge la 40 de zile, iar Danemarca - la 41, însă o parte importantă a avantajului provine din contractele colective”, notează expertul.
Referindu-se la proiectul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care prevede transformarea concediului anual în 22 de zile lucrătoare începând cu 2027, Madan spune că Republica Moldova ar urca și mai mult în clasamentul european.
„Dacă această reformă va fi adoptată în forma anunțată, Moldova ar ajunge, împreună cu cele 12 sărbători comparabile, la aproximativ 34 de zile, adică la nivelul Portugaliei și ușor peste România și Croația”, punctează expertul.
Potrivit lui, numărul de zile libere din Republica Moldova se încadrează în normele europene și nu este deloc exagerat.
„Așa ori altfel, în contextul statelor UE, acolo unde vrem să ajungem, Moldova cu siguranță nu se remarcă printr-o risipă excesivă de zile libere legale acordate”, a conchis Stas Madan.
Zilele de sărbătoare ne costă anual peste 7 miliarde de lei
Viziunea premierului Vasile Tofan este susținută, însă, de Ala Nemerenco, fosta ministră a Sănătății, potrivit căreia Republica Moldova are prea multe zile nelucrătoare, care generează costuri importante pentru economie.
„Când, în anul 2024, la ședința de Guvern în care s-a discutat despre introducerea zilei de 1 iunie ca zi de sărbătoare națională și liberă, am propus nu să introducem, dar să mai tăiem din prea multe zile de sărbători, s-au făcut glume pe seama propunerii mele”, a scris fosta ministră pe rețelele de socializare.
Potrivit sursei citate, cele 12 sărbători legale care pica în zile lucrătoare generează un cost direct de peste șapte miliarde de lei anual. Calculul are la bază valoarea medie estimată a unei zile de muncă și numărul total de salariați.
„Renunțarea la o singură zi de sărbătoare ar economisi mai mult de jumătate de miliard de lei”, a calculat Nemerenco.
Fosta ministră atrage atenția că, pe lângă sărbătorile legale, legislația mai prevede și alte zile libere plătite.
Aceasta oferă drept exemplu cele trei zile de concediu acordate la căsătorie, ziua liberă pentru părinții mirilor sau ziua liberă oferită la cerere de ziua de naștere. La acestea se adaugă alte concedii prevăzute de Codul muncii sau de convențiile colective, precum cele acordate în caz de deces al unei rude ori concediile suplimentare pentru anumite categorii de angajați.
Potrivit calculelor sale, numai concediile plătite acordate cu ocazia căsătoriilor costă anual bugetul aproximativ 124 de milioane de lei.
„Subliniez că am calculat doar plățile pentru aceste zile, nu și veniturile provenite din activitățile care ar fi realizate, dacă s-ar munci în ele”, a precizat Nemerenco.
În opinia fostei ministre, reducerea numărului de zile libere ar permite redirecționarea banilor către alte priorități.
„Dacă am mai tăia din numărul exagerat de sărbători, care uneori curg unele după altele, încât vreo jumătate de lună nu lucrează întreaga țară (...), atunci, din resursele economisite, s-ar putea majora alocația pentru îngrijirea unei persoane cu dizabilități sau pensia pentru veteranii conflictului de pe Nistru, sau s-ar indexa mai potrivit pensiile în fiecare an, ori s-ar realiza orice altceva necesar țării pentru care veșnic nu sunt resurse”, a conchis fosta ministră.
Calendarul zilelor libere legale din 2026
Codul muncii prevede 13 sărbători legale nelucrătoare la nivel național:
- 1 ianuarie – Anul Nou;
- 7 ianuarie – Crăciunul pe stil vechi;
- 8 ianuarie – a doua zi de Crăciun pe stil vechi;
- 8 martie – Ziua Internațională a Femeii;
- 12 aprilie – Paștele (cade duminică și, de regulă, nu este luat în calcul în comparațiile internaționale privind zilele libere, deoarece este deja zi de repaus săptămânal);
- 13 aprilie – a doua zi de Paște;
- 20 aprilie – Paștele Blajinilor;
- 1 mai – Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii;
- 9 mai – Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei și Ziua Europei;
- 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului;
- 27 august – Ziua Independenței;
- 31 august – Limba Noastră cea Română;
- 25 decembrie – Crăciunul pe stil nou.
Pe lângă aceste sărbători naționale, în unele localități ziua de hram este declarată nelucrătoare, iar anumite categorii de angajați beneficiază de zile libere cu ocazia sărbătorilor profesionale, în condițiile prevăzute de legislație sau de actele interne ale instituțiilor.
De asemenea, Codul muncii și contractele colective prevăd, în anumite situații, concedii plătite pentru evenimente personale, precum căsătoria, decesul unei rude apropiate sau alte cazuri stabilite de lege ori prin negocieri colective. Aceste zile nu sunt incluse în comparațiile internaționale privind numărul concediilor și al sărbătorilor legale naționale.
CITIȚI ȘI:
