Adunarea Populară a Găgăuziei contestă modificările Codului electoral și cere sprijin internațional
Deputații Adunării Populare a Găgăuziei critică amendamentele la Codul electoral privind modul de organizare a alegerilor în regiune și le califică drept inadmisibile, întrucât, potrivit lor, acestea afectează autonomia și restrâng competiția electorală.
Președintele forului legislativ de la Comrat, Valentin Gaidarji, afirmă că blocajul nu va putea fi depășit fără o intervenție externă și spune că instituția a solicitat sprijinul partenerilor internaționali.
„Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a împiedica promovarea modificărilor votate ieri de Parlament în primă lectură și, așa cum ați menționat, unii deputați au îndrugat absurdități. Trebuie să ne apărăm Găgăuzia. Ceea ce se întâmplă acum nu este deloc un lucru simplu”, a declarat Gaidarji vineri, 31 iulie, la o ședință programată a Adunării Populare, care nu s-a putut desfășura din lipsă de cvorum.
El a mai spus că speră ca, în această situație, partenerii internaționali să îi audă și să le acorde sprijin, inclusiv printr-o expertiză asupra deciziei Curții Constituționale din 9 iulie și asupra întregului proiect de lege. Potrivit lui, fără o implicare internațională, această situație nu va putea fi soluționată.
Deputatul Adunării Populare, Grigori Diulgher, a afirmat că noțiunea de „candidat independent camuflat”, introdusă prin modificările la Codul electoral, ar putea permite încadrarea arbitrară a oricărei persoane în această categorie și, implicit, excluderea ei din alegeri pe criterii subiective.
„Problema nu este neapărat componența actuală, ci faptul că, pe viitor, orice persoană care va dori să participe la alegeri și să candideze, dar va avea o opinie diferită de cea a puterii centrale, va fi imediat etichetată și eliminată din competiția electorală”, a spus acesta.
Potrivit lui Diulgher, amendamentele votate printr-o simplă lege organică, care modifică modul de organizare a alegerilor în regiune, anulează esența autonomiei garantate prin Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994.
„Avem o hotărâre a Curții Constituționale. Toată lumea spune aici că aceasta nu poate fi contestată și că trebuie executată. Da, nu putem face altceva decât să o respectăm. Însă nicăieri în hotărârea Curții Constituționale nu s-a pus problema schimbării sistemului electoral cu circumscripții uninominale din Găgăuzia cu un sistem proporțional”, a declarat deputatul de la Comrat.
El a mai susținut că modificările care stabilesc că alegerile ordinare pentru Adunarea Populară a Găgăuziei se vor desfășura în a doua sau a treia duminică a lunii noiembrie contrazic principiul armonizării sistemului electoral invocat de Chișinău, întrucât stabilesc reguli diferite pentru alegerile din Găgăuzia.
„Alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova, după expirarea mandatului, sunt organizate în termen de până la trei luni. La fel și în cazul alegerilor prezidențiale… Dar aici se prevede altceva. Atunci, dacă vorbiți despre armonizare, demonstrați-o prin propriul exemplu. Altfel rezultă că noi suntem tratați ca niște cobai de laborator”, a spus acesta.
Deputatul a concluzionat că modificările promovate sub pretextul organizării unor alegeri corecte și transparente pentru viitoarea componență a Adunării Populare și pentru viitoarele alegeri ale bașcanului ar avea ca scop crearea unui mecanism prin care candidații cu opinii diferite să poată fi excluși din competiția electorală, astfel încât să fie favorizate persoane care susțin agenda autorităților.
Și vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a acuzat „o acaparare a puterii și o reconfigurare a ordinii constituționale”. El a spus că are loc sfidarea principiului autonomiei Găgăuziei și preluarea controlului asupra proceselor electorale.
„Pe scurt, asistăm la o atitudine de tip colonial. Iar toate acestea se petrec sub ochii comunității internaționale, ai partenerilor noștri europeni și ai celor care sprijină actuala guvernare. Sperăm foarte mult că ceea ce s-a întâmplat ieri a fost observat nu doar de cei care au vrut să vadă, ci și de cei care până acum au fost «surzi și orbi» și că partenerii noștri vor vedea aceste lucruri și le vor da o apreciere”, a spus acesta.
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, înregistrat de un grup de deputați PAS pentru transpunerea hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie, a fost votat de Parlament în primă lectură, la 30 iulie.
Documentul prevede instituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub coordonarea Comisiei Electorale Centrale, care va fi format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri, iar președintele acestuia va fi desemnat de CEC.
De asemenea, proiectul introduce cerințe noi pentru candidații la funcția de bașcan, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române și a limbii găgăuze, stabilește criterii uniforme de eligibilitate și reglementează organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan în Codul electoral al Republicii Moldova, în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale.
CITIȚI ȘI:
