Revista presei internaționale | Rusia recurge la metode dure pentru recrutarea militarilor; Administrația SUA reia negocierile cu Iranul
În atenția presei internaționale revin eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, dar și temerile privind viitorul sprijinului european pentru Kiev. Publicațiile străine analizează, de asemenea, criza migrației ilegale la frontiera Spaniei cu Marocul, tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele secetei asupra securității energetice în Europa.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a anunțat într-un interviu pentru Fox News intensificarea eforturilor diplomatice pentru revenirea la negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Rubio a declarat că Washingtonul va încerca în următoarele săptămâni să stabilească dacă Moscova și Kievul pot reveni la masa negocierilor, însă a avertizat că succesul procesului nu este garantat din cauza pozițiilor divergente și a „liniilor roșii” impuse de cele două părți. Eurointegration notează că reprezentanții speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar putea vizita Kievul în perioada marcării Zilei Independenței Ucrainei, după ce Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că emisarii americani vor ajunge în Ucraina în următoarele două săptămâni.
The Wall Street Journal scrie că Rusia recurge la metode tot mai dure pentru recrutarea militarilor, după ce numărul voluntarilor a scăzut, iar ofensiva armatei ruse pe frontul din Ucraina și-a pierdut din intensitate. Ziarul subliniază că în mai multe regiuni ale țării, forțele de ordine ar recurge la reținerea bărbaților pe stradă sau la locul de muncă, folosind amenințări și presiuni pentru a-i determina să semneze contracte de participare la război. The Wall Street Journal notează că autoritățile ruse oferă sume considerabile pentru atragerea de noi militari, însă campania de recrutare devine tot mai dificilă din cauza pierderilor ridicate de pe front și a relatărilor despre abuzuri în armată. Publicația apreciază că aceste acțiuni ar putea anticipa o nouă mobilizare forțată după alegerile parlamentare din septembrie, deși o asemenea decizie ar implica riscuri politice majore pentru Kremlin.
Coaliția statelor europene care sprijină Ucraina ar putea pierde din forță după plecarea premierului britanic Keir Starmer și apropiata încheiere a mandatului președintelui francez Emmanuel Macron, scrie The Telegraph. Publicația notează că succesorul lui Starmer, Andy Burnham, are o experiență limitată în politica externă, iar incertitudinile privind viitorul politic al Franței amplifică temerile legate de continuitatea sprijinului european pentru Kiev. The Telegraph menționează că și alți lideri europeni, precum cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk și premierul italian Giorgia Meloni, se confruntă cu presiuni politice interne, ceea ce complică apariția unui nou lider european capabil să coordoneze eforturile de susținere a Ucrainei. În aceste condiții, publicația apreciază că premierul britanic Andy Burnham ar putea fi nevoit să preia un rol mai important în coordonarea coaliției statelor care susțin Ucraina.
The Washington Times dezvăluie că în Senatul Statelor Unite continuă dezbaterile asupra proiectului de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, elaborat de defunctul senator Lindsey Graham, pentru a intensifica presiunile asupra Moscovei din cauza războiului pe care-l duce împotriva Ucrainei. Publicația amintește că documentul beneficiază de un sprijin larg în Congres, fiind susținut de peste 80 de senatori, însă adoptarea sa este blocată de prevederile care i-ar acorda președintelui Donald Trump competențe suplimentare pentru introducerea unor taxe vamale împotriva cumpărătorilor de energie rusească. The Washington Times menționează că mai mulți democrați și republicani critică aceste prevederi, invocând riscuri economice și posibilitatea utilizării politice a noilor atribuții. Sursele aceleiași publicații afirmă că liderii Senatului încearcă să ajungă la un compromis pentru adoptarea proiectului înaintea pauzei parlamentare din august, majoritatea senatorilor subliniind că obiectivul principal rămâne creșterea presiunii asupra Kremlinului și susținerea Ucrainei.
Radio Free Europe informează că Spania va instala o barieră de protecție cu o lungime de 500 de metri pe segmentul maritim al frontierei dintre Maroc și enclava spaniolă Ceuta, unde zilele trecute au pătruns în masă migranți ilegali. Autoritățile spaniole susțin, citate de aceeași sursă, că între 50 și 60 de mii de persoane au trecut frontiera, iar bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin 67 de morți, majoritatea înecați sau uciși în busculada produsă în timpul traversării. Radio Free Europe notează că premierul Pedro Sánchez a criticat apelurile unor lideri europeni privind excluderea Spaniei din spațiul Schengen, precizând că situația a fost readusă sub control în decurs de 24 de ore datorită cooperării cu Marocul. Cu toate acestea, gestionarea fenomenului migrației ilegale necesită în continuare măsuri comune ale celor două state, conchide postul de radio.
După ce a renunțat la atacuri militare de amploare asupra Iranului, președintele american Donald Trump a anunțat începerea unor noi negocieri cu regimul de la Teheran, transmite BBC. Trump a declarat, citat de serviciul britanic de presă, că Iranul și mai mulți aliați ai Statelor Unite din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, i-au cerut să evite o escaladare militară, apreciind că principalele condiții ale unui acord au fost deja convenite. BBC precizează că autoritățile iraniene nu au confirmat deocamdată nici desfășurarea negocierilor, nici declarațiile liderului de la Casa Albă, deși ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a afirmat că discuțiile mediate de Oman privind reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz se apropie de final. După anunțul lui Trump, prețurile mondiale ale petrolului au înregistrat o scădere semnificativă pe piețele asiatice, remarcă BBC.
Senatorul american Mark Kelly i-a cerut președintelui Donald Trump să încredințeze negocierile cu Iranul unor diplomați cu experiență și să renunțe la implicarea emisarilor săi Steve Witkoff și Jared Kushner, transmite The Independent. Potrivit publicației, senatorul democrat și veteran al armatei americane consideră că cei doi emisari ai Casei Albe nu au reușit să gestioneze eficient negocierile, recomandând administrației să apeleze la specialiști capabili să refacă alianțele cu partenerii Statelor Unite. The Independent amintește că Mark Kelly a criticat în repetate rânduri politica externă a administrației Trump după declanșarea conflictului cu Iranul și a pus sub semnul întrebării necesitatea unor acțiuni militare de amploare. Publicația relevă că acordul anunțat în iunie privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim internațional s-a prăbușit ulterior, iar Washingtonul încearcă de luni de zile să convingă Teheranul să permită reluarea navigației în condiții de siguranță.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a ajuns în a șasea lună și riscă să devină un eșec strategic pentru Washington, avertizează diplomați și experți în securitate internațională intervievați de The New York Times. Aceștia susțin că principalele obiective anunțate de președintele american Donald Trump nu au fost atinse, programul nuclear și cel balistic al Iranului fiind doar afectate, nu eliminate, în timp ce Teheranul își menține influența asupra Strâmtorii Ormuz. Experții apreciază că războiul demonstrează dificultatea Statelor Unite de a transforma superioritatea militară într-un rezultat politic pe termen lung, ceea ce determină unii aliați să își reducă dependența de Washington. The New York Times notează că situația afectează și capacitatea SUA de a sprijini partenerii din alte regiuni, inclusiv Ucraina, pe fondul consumului de resurse militare și al deficitului de sisteme moderne de apărare antiaeriană.
Reuters scrie că Ungaria a redus drastic activitatea centralei nucleare de la Paks, după ce nivelul record de scăzut al Dunării a afectat alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. Premierul maghiar Péter Magyar a avertizat că următoarele cinci zile vor fi critice, în condițiile în care țara se pregătește pentru un nou val de caniculă cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius. Potrivit Reuters, centrala de la Paks, care asigură aproximativ jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, funcționa duminică la puțin peste 10% din capacitate, iar autoritățile nu exclud ca restricțiile să dureze mai multe săptămâni. Agenția notează că seceta și temperaturile extreme afectează deja navigația pe Dunăre, aprovizionarea cu apă și producția de energie în mai multe state europene.
