Revista presei interbelice: Întâlnirile cu lupii, pericol în apropierea pădurilor din Basarabia
Aflăm din ziarul Opinia de la Iași precum că agricultorii din județul Tighina se confruntau cu un an agricol foarte dificil. Ziarul relata că recolta de grâu a fost grav afectată de rugină, o boală provocată de o ciupercă ce atacă plantele.
Dacă într-un an bun se obțineau aproximativ 200 de puduri la hectar (un pud era o veche unitate de măsură rusească, echivalentă cu aproximativ 16,4 kilograme), în 1926 agricultorii din Tighina strângeau doar 20–30 de puduri, adică de aproape zece ori mai puțin.
Tot despre Tighina aflam o știre în ziarul Universul. În unele păduri din județul Tighina, dar și în apropierea Prutului, au fost observate haite de lupi.
Mai multe animale din gospodării au fost ucise, în special vite, iar în comuna Sălcuța o femeie a fost atacată și mușcată de lupi. Ea a fost salvată de săteni, însă articolul susține că șocul suferit i-a afectat grav starea psihică.
În anii interbelici, întâlnirile cu lupii erau încă un pericol real pentru locuitorii satelor aflate în apropierea pădurilor din Basarabia.
Ziarul Universul îl readucea în atenție pe Mihai Eminescu, nu ca poet, ci ca publicist preocupat de istoria Bucovinei.
Articolul reproduce fragmente din scrierile lui Mihai Eminescu, în care poetul vorbește despre Bucovina și despre legătura ei cu Moldova istorică. Sunt redate și descrierile sale despre Ștefan cel Mare, despre portretul și coroana voievodului păstrate la Mănăstirea Putna, precum și o veche legendă a călugărilor privind stingerea candelelor și întunecarea portretului în anul anexării Bucovinei de către Austria.
Articolul anunța, totodată, marea serbare de la Putna din 8 august 1926, unde studenții și arcașii bucovineni urmau să comemoreze memoria lui Ștefan cel Mare și să reafirme legătura lor cu trecutul istoric al Bucovinei.
În perioada interbelică, Eminescu era menționat în istoria și identitatea Bucovinei.
Ziarul de opoziție de la București, Adevărul, publica o caricatură în care mareșalul Alexandru Averescu, aflat atunci în fruntea guvernului, era prezentat în postura lui Hamlet.
În locul celebrului „A fi sau a nu fi”, textul spunea: „A pleca sau a nu pleca... A pleca! Poate și numi un interimar?... That is the question...”.
Aluzia făcea trimitere la discuțiile privind o posibilă retragere a guvernului și la incertitudinea politică a momentului. În perioada interbelică, marile figuri politice, inclusiv mareșalul Alexandru Averescu, deveneau adesea personaje ale satirei de presă.
Aici găsim și o informație postată din ziarul englez „Star” , care anunța că Regina Maria a încheiat libretul unei opere, pe muzica compozitorului ceh Oskar Nedbal.
Publicația aprecia că, prin această lucrare, Regina noastră îi urmează Carmenei Sylva (pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României) și își consolidează locul în lumea literaturii.
Cu această ocazie, ziarul amintea și câteva dintre celebrele reflecții ale Carmenei Sylva despre rolul unui suveran. Dincolo de activitatea sa politică și caritabilă, Regina Maria era apreciată în Europa și pentru preocupările sale literare și artistice.
Presa europeană scria despre conflictul din vârful conducerii Uniunii Sovietice.
Ziarul Glasul Bucovinei cota Cotidianul britanic „Daily News” în care se relata că Lev Troțki (unul dintre liderii Revoluției Ruse din 1917 și principalul rival al lui Stalin) risca să fie arestat.
Potrivit informațiilor venite din Moscova, conducerea sovietică lua în calcul arestarea lui Troțki, după ce acesta ar fi încercat să mobilizeze un regiment de susținători și să înainteze spre Kremlin.
Articolul avertiza că lupta pentru putere dintre cele două tabere din conducerea sovietică s-ar putea încheia printr-o confruntare sângeroasă.
Știrea surprindea începutul eliminării lui Troțki din viața politică sovietică, în urma luptei pentru putere cu Stalin.
Autor: Dan Melnic
