Neutralitatea introdusă după războiul de la Nistru, între presiunea Moscovei și lipsa garanțiilor
Statutul de neutralitate al Republicii Moldova a fost introdus în Constituție sub presiunea Federației Ruse, după războiul de la Nistru, însă, potrivit experților de la Chișinău, nu a produs efectele așteptate în procesul de reglementare transnistreană.
În cadrul unor dezbateri desfășurate pe 3 august, aceștia au menționat că statutul de neutralitate nu a oferit garanții de securitate și nici nu a contribuit la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
Potrivit lui Andrei Curăraru, expert în domeniul securității, prin presiunile exercitate pentru introducerea neutralității în Constituția Republicii Moldova, Moscova a urmărit să excludă participarea Chișinăului la alianțe militare internaționale.
„Acolo sunt prevăzute două obligații explicite: una este neparticiparea în războaie între alte state și, a doua, nepermiterea dislocării de trupe armate străine pe teritoriul Republicii Moldova, oferind o premisă juridică pentru negocierile privind evacuarea trupelor rusești din regiunea transnistreană. Am văzut că această normă nu a ajutat prea mult Republica Moldova în procesul de reglementare transnistreană. Mai mult, ea este utilizată de obicei de cei care vor să submineze securitatea națională și investițiile în apărare”, a declarat Andrei Curăraru.
R. Moldova, pedepsită pentru curaj
Directorul Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan, a declarat că, fostul președinte Vladimir Voronin a avut mai multe tentative de a determina Rusia să-și respecte obligațiile asumate privind neutralitatea Republicii Moldova.
„Pe 1 iunie 2004, Voronin a înaintat proiectul Pactului de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova, propunând Uniunii Europene, Statelor Unite, Federației Ruse și României să semneze un document internațional prin care s-ar recunoaște neutralitatea Republicii Moldova. Prima țară care a respins această propunere a fost Federația Rusă. România, Uniunea Europeană și Statele Unite au fost foarte delicate și au declarat că nu vor semna acest tratat, dar vor semna o declarație prin care recunosc statutul de neutralitate al Republicii Moldova”, a precizat analistul politic.
La reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE de la Sofia, din 6 decembrie 2004, Andrei Stratan, ministru de Externe, a susținut poziția Republicii Moldova privind necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană și a făcut referire la prezența militară rusă ca fiind contrară angajamentelor internaționale ale Rusiei.
Moscova a reacționat dur la presiunea Chișinăului pe plan internațional, impunând restricții economice în iarna anului 2005.
„Guvernul rus a introdus sancțiuni economice împotriva Republicii Moldova și a revizuit contractul cu Gazprom, dublând prețul la gaze”, a relatat Igor Boțan.
Peste doi ani, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Federația Rusă intenționează să modifice ordinea mondială prin reîmpărțirea sferelor de influență în Europa.
„Federația Rusă și-a pus drept scop refacerea Imperiului Rus, nu a celui sovietic. Acest lucru a fost enunțat de Vladimir Putin în discursul său din 10 februarie 2007 la Conferința de Securitate de la München. El a anunțat intenția de instituire a unei noi ordini mondiale și de refacere a sferelor de influență”, a notat Igor Boțan.
Securitatea, dincolo de neutralitate
Astfel, de-a lungul anilor, statutul de neutralitate a jucat mai degrabă rolul de a limita posibilitățile Republicii Moldova de a-și consolida securitatea prin cooperarea cu Uniunea Europeană și NATO decât de a oferi garanții reale de securitate.
„Neutralitatea nu înseamnă să trăiești într-un vid. Pentru Republica Moldova ea nu mai este actuală, trebuie să luăm în calcul și realitățile social-politice. De aceea, în opinia mea, interesul de securitate națională al Republicii Moldova este să ne întărim sistemul de apărare prin achiziționarea sistemelor de protecție antiaeriană cu sprijinul partenerilor europeni”, a declarat Andrei Curăraru.
Dionis Cenușă, politolog și expert asociat la Centrul pentru Studii Est-Europene din Lituania, susține că Republica Moldova devine o parte integrată a securității UE, motiv pentru care se fac investiții de sute de milioane de euro în modernizarea Armatei Naționale.
„Investițiile pe care le face UE în R. Moldova sunt, în realitate, investiții în securitatea europeană. Astfel, Republica Moldova devine tot mai integrată în strategia Europei de securitate. Totodată, R. Moldova continuă să aibă nevoie de asistență externă pentru a-și dota o armată eficientă, pentru a o moderniza și pentru a descuraja orice intenție de a folosi acțiuni militare sau amenințări împotriva țării noastre”, a declarat Dionis Cenușă.
Poziția geografică a Republicii Moldova generează riscuri chiar dacă statutul de neutralitate ar fi fost o soluție teoretică. Însă, odată ce pe teritoriul țării se află armament, muniții și forțe militare ruse, fie și într-o capacitate limitată, Republica Moldova este obligată să întreprindă acțiuni ferme de modernizare a armatei.
Igor Boțan a reiterat că statutul de neutralitate nu garantează că țara nu va fi atacată, oferind exemplul Ucrainei, care avea o clauză de neutralitate în legislație, dar a fost atacată de Rusia și deposedată de teritorii suverane.
Potrivit expertului, anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și declanșarea conflictului armat din regiunea Donbas în același an au demonstrat că statutul de neutralitate nu oferă garanții reale de securitate în fața unei agresiuni externe.
Într-o analiză realizată la începutul lunii iulie, Teleradio-Moldova a discutat cu experți și istorici care au confirmat că, pe timp de pace, neutralitatea își îndeplinește funcția, însă pe timp de război devine vulnerabilă și este încălcată.
Astfel, singura soluție pentru a-și garanta securitatea este aderarea la UE și NATO. Exemplele reconfirmă un adevăr trist – nicio țară din afara vreunui bloc militar nu se poate simți în siguranță de una singură.
CITIȚI ȘI:
