Revista presei internaționale | Rachetele rusești fac noi victime și distrugeri în Ucraina; Europa, mistuită de valurile de caldură ale verii
Presa internațională relatează despre consecințele noilor atacuri masive lansate de Rusia asupra Ucrainei noaptea trecută. Între alte teme abordate de publicațiile străine se numără schimbările din politica externă a administrației americane și impactul acestora asupra deciziilor aliaților europeni. Efectele secetei severe care afectează economia și infrastructura mai multor state europene sunt un alt subiect ce ține capul de afiș al presei internaționale.
Noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone, soldat cu cel puțin 15 morți și peste 30 de răniți, transmite The Kyiv Independent. Potrivit publicației, în urma loviturilor aeriene au izbucnit zeci de incendii în diferite sectoare ale capitalei, fiind înregistrate numeroase distrugeri ale infrastructurii civile. The Kyiv Independent amintește că Ucraina duce lipsă acută de muniții pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, capabile să doboare rachetele balistice ale Rusiei. În aceste condiții, autoritățile de la Kiev continuă eforturile diplomatice pentru a convinge aliații să ofere rachete antiaeriene din propriile stocuri, pe fondul incertitudinii privind sprijinul american, conchide The Kyiv Independent.
CNN informează, în același context, că Statele Unite au consumat în timpul conflictului cu Iranul aproximativ jumătate din rachetele Patriot și o mare parte din alte muniții de înaltă precizie, ceea ce a redus semnificativ rezervele Pentagonului. Potrivit mai multor surse citate de televiziunea americană, comandanți militari de rang înalt avertizează că stocurile unor sisteme esențiale de apărare antiaeriană au ajuns la un nivel „periculos de scăzut”, limitând capacitatea de reacție în cazul unei noi escaladări. CNN notează că această situație provoacă îngrijorări nu doar la Kiev, ci și în statele din Golf, care se bazează pe sistemele americane de apărare pentru a contracara eventuale atacuri cu rachete și drone din partea Iranului.
Newsweek scrie că Rusia traversează cea mai gravă criză de la destrămarea Uniunii Sovietice, pe fondul corupției, al gestionării ineficiente a resurselor și al războiului declanșat împotriva Ucrainei. Publicația menționează că atacurile ucrainene au distrus complet în ultimele săptămâni opt centre logistice ale companiei de comerț online Wildberries și au afectat aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia, amplificând dificultățile economice și logistice ale țării. Newsweek subliniază că administrația președintelui Donald Trump și-a schimbat strategia după ce a concluzionat că Moscova nu este dispusă să negocieze, oferind Ucrainei mai multă libertate în utilizarea armamentului occidental.
The Guardian constată că ambițiile expansioniste ale Rusiei nu se limitează la Ucraina, iar Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate în contextul intensificării amenințărilor și acțiunilor hibride ale Moscovei. Ziarul susține că majorarea cheltuielilor pentru apărare în statele europene reflectă în primul rând percepția unei amenințări crescânde din partea Rusiei și riscul ca aliații europeni să fie nevoiți să acționeze fără sprijinul Statelor Unite. Crearea unor „coaliții ale voluntarilor”, inclusiv a unui Consiliu European de Securitate, ar putea oferi Europei un mecanism suplimentar de coordonare în cazul unei crize majore, consideră The Guardian.
The Washington Post scrie că liderii internaționali reacționează tot mai rezervat la declarațiile președintelui american Donald Trump, care anterior provocau turbulențe pe piețele financiare și determinau numeroase state să caute rapid compromisuri cu administrația SUA. Potrivit ziarului, tot mai multe guverne și investitori fac deja distincție între retorica lui Trump și deciziile pe care le pune efectiv în aplicare după numeroase amenințări privind tarifele comerciale, retragerea SUA din NATO, anexarea Canadei și Groenlandei sau avertismentele repetate adresate Iranului. China, mai multe state europene și Iranul au adoptat în ultimele luni poziții mai ferme față de Washington, în timp ce în Statele Unite instanțele, Congresul și opoziția politică au limitat implementarea unor inițiative ale administrației Trump. Experții citați de The Washington Post avertizează că diminuarea impactului declarațiilor liderului de la Casa Albă nu exclude adoptarea unor măsuri unilaterale mai riscante, mai ales dacă administrația americană își pierde sprijinul politic intern.
BBC relatează că valul prelungit de căldură din Europa provoacă o secetă fără precedent, cu efecte asupra agriculturii, transportului fluvial, producției de energie și turismului, amplificând riscul unor perturbări economice în mai multe state. Potrivit serviciului britanic de presă, în Regatul Unit fermierii avertizează asupra unor posibile penurii de alimente, în timp ce nivelurile record de scăzute ale Rinului și Dunării afectează navigația comercială, iar Italia se confruntă cu riscuri pentru alimentarea cu apă și irigații. BBC notează că reducerea debitelor Dunării obligă Ungaria și Serbia să diminueze producția de energie, iar România a intervenit pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă, în timp ce doi mari producători auto și-au suspendat temporar activitatea pentru a reduce consumul de electricitate. În aceste condiții, seceta devine una dintre cele mai grave provocări climatice cu care se confruntă Europa în ultimii ani, afectând simultan securitatea alimentară, aprovizionarea cu energie și lanțurile de transport, constată BBC.
