Revista presei internaționale | Ucraina ia măsuri pentru depășirea crizei de rachete antiaeriene; Seceta lovește Europa Centrală
Presa internațională face bilanțul consecințelor devastatoare înregistrate în urma atacului masiv lansat de Rusia în noaptea de marți spre miercuri asupra Kievului. Unele publicații scriu despre căutările discrete ale unor formule de negociere între Moscova și Kiev. Efectele secetei istorice din Europa și amenințarea unei noi crize alimentare globale se numără printre alte teme abordate de presa internațională.
The Kyiv Independent relatează că cel puțin 17 persoane au fost ucise, iar câteva zeci au fost rănite în urma atacului masiv cu rachete balistice și drone lansat de Rusia în noaptea de marți spre miercuri asupra Kievului și regiunii din jurul capitalei ucrainene. Publicația precizează că forțele ruse au lansat 24 de rachete balistice și niciuna dintre ele nu a fost interceptată. Principalele ținte au fost depozite ale unor întreprinderi civile, obiective de infrastructură și o gară, remarcă The Kyiv Independent.
Livrările de rachete din partea aliaților pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei au fost de trei ori mai mici în prima jumătate a anului 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, transmite AFP, citând un anunț al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit agenției de presă, liderul de la Kiev susține că statele partenere dispun de astfel de rachete și le-a cerut să ia decizii politice pentru accelerarea livrărilor și extinderea producției, inclusiv în Ucraina. AFP amintește că Zelenski i-a solicitat recent președintelui american Donald Trump, în timpul întâlnirii lor de la Casa Albă, un pachet de urgență cu 300 de rachete-interceptoare Patriot. Mai multe agenții scriu însă, citând surse din cadrul administrației de la Washington, că Trump a respins în cele din urmă solicitarea, invocând diminuarea stocurilor americane după conflictul cu Iranul.
The Washington Post scrie că președintele american Donald Trump ar fi avut o dispută tensionată cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, pe fondul deficitului de rachete, care limitează opțiunile militare ale Statelor Unite în conflictul cu Iranul. Potrivit publicației, Trump a cerut explicații după ce a aflat că stocurile de muniții sunt mult mai reduse decât fusese informat, iar lipsa rachetelor de interceptare și cu rază lungă de acțiune a contribuit la decizia sa de a evita noi lovituri de amploare împotriva Iranului. The Washington Post notează că incidentul reflectă nemulțumirea crescândă a președintelui față de șeful Pentagonului, deși Casa Albă a respins informațiile și a calificat relatarea drept falsă. Publicația amintește că războiul cu Iranul a diminuat semnificativ rezervele americane de rachete THAAD, Patriot și Tomahawk, alimentând îngrijorările privind capacitatea militară a SUA.
Sky News apreciază că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile din Kiev reprezintă o încercare a președintelui rus Vladimir Putin de a răspunde loviturilor Ucrainei asupra unor obiective aflate în adâncul teritoriului Rusiei. Potrivit corespondentului Sky News la Moscova, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și centrelor logistice ale companiei Wildberries au provocat dificultăți economice și au adus efectele războiului mai aproape de populația Rusiei. Sky News concluzionează că aceste evoluții afectează imaginea lui Vladimir Putin de garant al securității Rusiei și îi sporesc presiunea politică internă.
Schimbul de informații între Statele Unite și Ucraina s-a intensificat din nou, oferind Kievului un avantaj important în războiul cu Rusia, scrie Politico. Publicația face referire la poziția exprimată de mai mulți senatori americani, care afirmă că această cooperare a contribuit la eficiența loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și logistice ruse, sporind presiunea asupra Moscovei într-un moment în care negocierile de pace sunt în impas. Succesul operațiunilor ucrainene a consolidat poziția Kievului în raport cu administrația președintelui Donald Trump, în timp ce oficialii de la Casa Albă susțin că rămân implicați în eforturile de încheiere a războiului, remarcă Politico. Publicația subliniază că și Washingtonul beneficiază de pe urma cooperării, foști diplomați americani apreciind că Ucraina dispune de informații valoroase despre Rusia.
Bloomberg relatează că foști oficiali de rang înalt din Marea Britanie, Franța, Germania și Rusia s-au întâlnit în luna iulie, la Viena, pentru a discuta posibile condiții ale unor viitoare negocieri de pace între Moscova și Kiev. Potrivit agenției, la reuniune au participat, între alții, fostul consilier britanic pentru securitate națională Tim Barrow, fostul secretar de stat german Markus Ederer și diplomatul francez Pierre Vimont, alături de un fost oficial al Kremlinului a cărui identitate nu a fost făcută publică. Bloomberg precizează că astfel de întâlniri sunt inițiative private, fără mandat oficial, și au loc la nivel de experți. Publicația amintește că și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a anunțat că în iulie, la Baku, foști oficiali germani și ruși au purtat discuții privind modalitățile de încheiere a războiului.
BILD relatează că un dronă echipată cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, în apropierea unui avion ucrainean de tip Antonov. Potrivit publicației, dispozitivul nu a explodat din cauza unei defecțiuni a detonatorului, iar autoritățile germane tratează incidentul cu maximă seriozitate, investigația urmând să fie sprijinită și de anchetatori ai NATO. BILD amintește că aeroportul din Leipzig este un important centru logistic pentru transporturile aeriene destinate Ucrainei. Publicația citează și un raport al serviciilor poloneze de securitate, potrivit căruia Rusia își extinde rețelele de sabotaj în Europa prin recrutarea unor foști militari, polițiști și mercenari, cu scopul de a destabiliza statele euroatlantice.
Seceta severă care a dus la scăderea istorică a nivelului Dunării provoacă efecte în lanț în Europa Centrală și de Est, afectând producția de energie, transportul fluvial și agricultura, relatează Eurointegration. Publicația notează că fenomenul scoate la iveală inclusiv epave din Al Doilea Război Mondial, muniții și fosile, însă cele mai grave consecințe sunt cele economice și energetice. În Ungaria, România și Serbia, nivelul redus al fluviului a afectat funcționarea centralelor electrice și a impus măsuri pentru menținerea alimentării cu energie, iar în Republica Moldova autoritățile avertizează asupra riscului unor întreruperi de electricitate. Eurointegration avertizează că, pe fondul schimbărilor climatice, actuala secetă ar putea transforma nivelurile extrem de scăzute ale Dunării într-o nouă realitate, obligând statele europene să își adapteze infrastructura și sistemele energetice.
Deutsche Welle relatează că un fulger a avariat barierele a două treceri la nivel cu calea ferată din orașul bavarez Harburg, blocând singurele legături rutiere directe dintre cele două părți ale localității. Potrivit poliției, șoferii sunt nevoiți să ocolească mai mulți kilometri, iar autoritățile au amenajat rute alternative până la remedierea defecțiunilor. Publicația precizează că reparațiile ar putea dura din cauza numeroaselor avarii provocate de vremea severă în rețeaua feroviară. Deutsche Welle amintește că fenomenele meteo extreme au provocat recent victime și pagube importante în sudul Germaniei, iar în luna mai un fulger a lovit un grup de turiști în Polonia.
The Guardian avertizează că fenomenul climatic El Niño ar putea împinge până la 50 de milioane de oameni în stare de foamete acută până la sfârșitul anului viitor, în timp ce aproximativ 225 de milioane de persoane din 45 de țări riscă să se confrunte cu insecuritate alimentară severă, potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU. Publicația notează că cele mai afectate regiuni ar urma să fie Africa australă, America Centrală și de Sud, Caraibele și o parte a Asiei, unde seceta și reducerea precipitațiilor amenință producția agricolă. The Guardian subliniază că fenomenul El Niño, amplificat de schimbările climatice, ar putea provoca unele dintre cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată la nivel global. Potrivit publicației, crizele provocate de războaiele din Ucraina și Iran, alături de seceta din Europa, contribuie deja la creșterea prețurilor mondiale la alimente.
