De la centru de plasament la casă de tip familial. Soții Nacu cresc cinci copii
În jur de 3000 de copii rămași fără îngrijire părintească se află, în prezent, în centrele de plasament din țară. O bună parte sunt orfani și așteaptă de ani buni să fie adoptați, să aibă din nou o familie. Până atunci, statul are grijă de ei. Unii copii cresc în centre de plasament, iar alții în case de tip familial, unde încearcă să primească ceea ce le lipsește cel mai mult - căldură și afecțiune. Vă prezentăm povestea soților Nacu, care au ales să fie mamă și tată pentru zeci de copii.
„-Dragi copii, cu ce ne jucăm noi astăzi? - Janga”.
Andrei și Vera Nacu au lucrat mai mulți ani ca educatori de noapte într-un centru de plasament din Chișinău. În vara anului 2023, au decis să facă un pas mai departe și să transforme centrul într-o casă de tip familial. Astăzi, aici locuiesc cinci copii - patru băieți și o fată.
„Am început cu 8 copilași, în ianuarie 2024. Pe atunci erau patru fete și băieți, de 6 - 7 anișori, fete de 14 - 17 ani. În prezent, aproape după trei ani, fluxul de copii se schimbă. Cineva merge spre adopție, au fost adoptați o pereche de frați, după, un alt băiat, pe ultimul, noi l-am adoptat”, povestește Andrei Nacu, asistent parental.
David este unul dintre primii copii care au ajuns în casa soților Nacu. Acum are nouă ani, dar avea doar patru ani când a ajuns în grija familiei. Pentru Andrei și Vera, relația cu băiatul a devenit, în timp, una tot mai apropiată. Procesul de adopție a durat aproximativ 12 luni.
„Foarte mult timp petrecea cu noi împreună. Când am devenit director, el era cu mine în oficiu zi de zi, până să meargă la grădiniță. Când Vera venea ca educatoare în noapte, stătea cu ea mult timp. Ne-am pus cu Veruța întrebarea cum o să fie dacă David va fi adoptat. Pe atunci am înțeles că nu putem să ne imaginăm viața fără el”, spune Andrei Nacu.
David este acum școlar și așteaptă cu nerăbdare să meargă, la toamnă, în clasa a patra. La fel ca și ceilalți copii aflați în grija familiei Nacu, își petrece vacanța de vară după un program bine stabilit. Cel mai mic dintre copii are doi ani și urmează să fie înscris la grădiniță.
„Avem un grafic bine stabilit cu toți copiii, activități extrașcolare și în vacanță ne străduim să îi ocupăm. Dimineața începem cu rutina, avem mic dejun, după, curățenie prin odăi, vine amiaza și găsim ocupație”, spune Vera Nacu, soția lui Andrei.
În prezent, aproape trei mii de copii lipsiți de ocrotire părintească se află în servicii de plasament familial din țară. Pentru unii dintre ei, însă, adopția nu este posibilă. Anul trecut, în Republica Moldova au fost adoptați 91 de copii, iar alți trei au fost adoptați de familii din străinătate. Procedura de adopție durează, în medie, între șase și nouă luni.
„La pachetul de acte care trebuie să prezinte, sunt niște acte obișnuite care sunt la îndemâna dumnealor. Se începe cu o cerere, la care este anexat certificatul de naștere, buletinul de identitate, dacă sunt copii biologici, certificatele de naștere a copiilor biologici, a soțului. Evaluarea nu durează mult, deoarece specialiștii sunt foarte flexibili și foarte implicați atunci când este o cerere pusă pe rol. Și se examinează atât social cât și sub aspect psihologic”, explică Olga Zaharia, șef direcție, Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului.
Cetățenii Republicii Moldova pot adopta gratuit un copil, în timp ce cetățenii străini achită o taxă de stat. Pentru a putea adopta, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Printre acestea se numără lipsa antecedentelor penale și faptul de a nu fi fost decăzuți din drepturile părintești. De asemenea, nu pot adopta persoanele care au copii biologici și se eschivează de la plata pensiei alimentare sau cele care nu își îndeplinesc obligațiile părintești.
*CITIȚI ȘI:
