Cel mai fierbinte început de vară în Europa de Vest. Căldură-record și temperaturi fără precedent în oceane
Europa de Vest a înregistrat, în lunile iunie și iulie 2026, cel mai călduros început de vară de până acum, potrivit datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice (C3S). Temperaturile neobișnuit de ridicate au fost însoțite de patru episoade de căldură extremă începând din luna mai, dintre care două s-au produs în iulie.
Temperatura medie combinată pentru iunie și iulie în Europa de Vest a ajuns la 21.62 de grade Celsius, depășind recordul stabilit în 2022. Potrivit Copernicus, valoarea reflectă „persistența excepțională a căldurii” din această vară.
Și luna iulie a fost una dintre cele mai fierbinți din istorie. Temperatura medie în Europa de Vest a fost de 22.48 de grade Celsius, cu 2.53 grade peste media perioadei 1991-2020.
Iulie 2026 ocupă, astfel, locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni de iulie, după iulie 2006, când media a fost de 22.54 de grade Celsius.
Seceta afectează râurile și agricultura
Valurile de căldură au dus la instalarea unei secete extinse în Franța, Spania, în unele regiuni din Germania și în Regatul Unit.
Copernicus a constatat că umiditatea solului în Europa de Vest a fost, în iulie, semnificativ mai redusă decât în aceeași lună din 2022, ultima vară în care regiunea s-a confruntat cu o secetă severă, transmite news.ro.
Samantha Burgess, reprezentantă a programului Copernicus, explică fenomenul prin interacțiunea dintre temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor.
Potrivit acesteia, situația reprezintă „un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme”, căldura și seceta amplificându-se reciproc.
Efectele s-au resimțit și asupra principalelor cursuri de apă din regiune. Debitele unor fluvii, inclusiv Sena, Rin și Dunăre, au ajuns la niveluri „excepțional de scăzute”.
Situația a pus presiune suplimentară asupra rezervelor de apă, irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie.
Seceta și temperaturile ridicate au creat, totodată, condiții favorabile pentru propagarea incendiilor forestiere. Potrivit Copernicus, activitatea incendiilor a fost excepțională atât prin suprafața afectată, cât și prin cantitatea de emisii de carbon.
În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de amploare în Gironde, în timp ce în provincia Ávila din Spania flăcările au mistuit aproximativ 44.000 de hectare.
Oceanele, la temperaturi-record
Fenomenul nu s-a limitat la uscat. În iulie 2026, temperatura medie globală la suprafața oceanelor a ajuns la 20.96 de grade Celsius, depășind recordul anterior înregistrat în 2023. A fost a doua lună consecutivă în care oceanele au atins valori-record pentru perioada respectivă.
Temperaturi deosebit de ridicate au fost observate în Pacificul tropical, unde evoluția condițiilor asociate fenomenului climatic El Niño ar putea amplifica încălzirea în următoarele luni.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice, avertizează că omenirea traversează o perioadă climatică neobișnuită.
„Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației noastre”, a declarat acesta.
Potrivit lui Buontempo, episodul El Niño care se conturează ar putea fi unul foarte puternic și ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Specialistul subliniază însă că, dincolo de variațiile naturale ale climei, principalul factor al încălzirii globale rămân gazele cu efect de seră emise de activitățile umane.
În apropierea Europei, și apele din vestul Mării Mediterane și de-a lungul litoralului atlantic au înregistrat, în iulie, temperaturi neobișnuit de ridicate, asociate cu episoade de caniculă marină.
El Niño atinge, de regulă, intensitatea maximă spre sfârșitul anului. Căldura acumulată în oceane și eliberată ulterior în atmosferă poate contribui la creșterea temperaturilor globale.
Episodul anterior de El Niño a contribuit la transformarea anilor 2023 și 2024 în al doilea, respectiv primul cel mai cald an înregistrat la nivel mondial.
CITIȚI ȘI:
