Cât ne va costa „taxa de solidaritate”: Băncile prevăd o scădere de 2.5 miliarde de lei a creditării
Majorarea impozitului pe profit pentru sectorul bancar de la 12% la 18%, propusă de Guvern în noua politică bugetar-fiscală drept „taxă de solidaritate”, ar putea reduce cu până la 2.5 miliarde de lei capacitatea maximă de creditare a băncilor, susțin reprezentanții sectorului bancar.
Totuși, potrivit acestora, majorarea impozitului pe profit nu va duce automat la creșterea ratelor sau comisioanelor bancare.
Băncile urmează să achite suplimentar aproximativ 420 de milioane de lei la buget, în cazul aplicării noii cote de impozitare, susține președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc.
Suma estimată la nivelul întregului sector financiar este de circa 600 de milioane de lei, întrucât majorarea se va aplica și companiilor de asigurări și organizațiilor de creditare nebancară, a punctat Dorel Noroc, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Banii care vor fi achitați suplimentar sub formă de impozit nu vor mai putea fi direcționați spre capitalizarea băncilor, susține sursa citată. Aplicând regula potrivit căreia un leu de capital permite acordarea a aproximativ șase lei în credite, capacitatea maximă de creditare a sectorului bancar ar putea fi redusă cu aproximativ 2.5 miliarde de lei.
Factorii care pot să afecteze costul creditelor
Președintele Asociației Băncilor afirmă că majorarea impozitului pe profit nu va duce automat la creșterea ratelor sau comisioanelor bancare.
„În primul rând, toți cei care au deja contracte cu băncile, categoric nu vor fi făcute modificări, băncile nici nu au dreptul să facă aceste modificări și nu vor face modificări de rate sau de comisioane. Pentru cei noi, este greu să spunem că vor crește ratele sau comisioanele, nu cred că se va întâmpla aceasta, în special dacă Guvernul se va ține de promisiune și va fi doar anul 2027. Sunt alți factori mult mai importanți care pot să afecteze costul creditelor, iar unul dintre aceștia este rata la depozitele bancare pe care băncile le achită”, a declarat Dorel Noroc.
Majorarea impozitului pe profit al băncilor nu ar trebui să se reflecte în costuri mai mari pentru clienți, consideră expertul economic Marin Gospodarenco.
Potrivit lui, există un asemenea risc, însă băncile le-ar putea evita. Expertul susține că suma suplimentară pe care băncile ar urma să o achite la buget nu este atât de mare încât să justifice o eventuală scumpire a creditelor.
„Suma de 2.5 miliarde cred că, iarăși, nu este așa de importantă, iar băncile nu sunt acum la capacitatea maximă de creditare. Este loc de mai multă creditare, adică nu o să-i afecteze. Speranța, clar, este că să nu se plece aceste rate ale dobânzilor mai mari pentru cetățeanul simplu. Respectiv, eu cred că băncile, pentru 400 de milioane sau cât vor fi, nu vor afecta cetățeanul, dar, iarăși rămâne la discreția băncilor”, a punctat Gospodarenco.
Belous: Măsură temporară
Și ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că majorarea impozitului pe profit pentru bănci și companiile de asigurări de la 12% la 18% nu ar trebui să ducă la creșterea semnificativă a costurilor serviciilor bancare.
„Această măsură este una temporară. Această măsură se aplică pentru sectorul bancar și companiile de asigurări și, datorită faptului că este doar pentru un an, sperăm ca această măsură să nu influențeze esențial taxele și costurile pe care le au asupra serviciilor. Bineînțeles, costurile sunt formate din mai multe elemente și în sectorul bancar, dar din discuțiile cu sectorul avem înțelegerea că aceasta nu va duce la majorarea serviciilor prestate”, a spus ministra Belous, la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Noul concept de reformă fiscală pentru 2027 ar urma să aducă aproximativ cinci miliarde de lei în venituri suplimentare la bugetul de stat, potrivit autorităților. Proiectul a fost prezentat săptămâna trecută de premierul Vasile Tofan și vizează măsuri de combatere a muncii informale și majorarea taxelor pentru produse și activități precum tutunul, alcoolul și jocurile de noroc.
Noile prevederi urmează să fie consultate timp de două săptămâni de cetățeni, agenți economici, societatea civilă, sindicate și patronate.
CITIȚI ȘI:
