Corespondență Dan Alexe | Groenlanda, noul front între Trump și Europa: Petrol, militari NATO și un sat de 300 de oameni
La începutul lunii septembrie, Belgia va trimite aproximativ 30 de militari în Groenlanda, la cererea NATO, pentru a asigura o prezența militară europeană în acest teritoriu danez autonom, pe care Donald Trump a insistat în repetate rânduri că ar dori să-l anexeze.
SUA au trimis de altfel în weekendul trecut echipament logistic pentru a începe foraje lângă un sat inuit (lapon), unde se crede că ar exista importante zăcăminte
Autoritățile groenlandeze au emis un avertisment oficial, însă forajele ilegale propriu-zise dorite de SUA sunt planificate pentru octombrie.
Înfruntare „soft” în Ittoqqortoormiit
Într-unul dintre cele mai izolate locuri ale planetei, un sat groenlandez cu puțin peste 300 de locuitori a ajuns, aproape fără voia lui, în mijlocul unei confruntări geopolitice între Statele Unite și Europa.
Ittoqqortoormiit se află pe coasta de est a Groenlandei, la marginea uriașului sistem de fiorduri Scoresby Sund, fără altă localitate importantă la sute de kilometri în jur. La numai aproximativ 50 de kilometri de aici se află Jameson Land, o regiune arctică unde o companie petrolieră americană, Greenland Energy, pregătește foraje de explorare. Danwatch, publicația daneză de investigații care urmărește cazul, a dezvăluit că societatea intenționează să trimită din Canada, în septembrie, circa 300 de containere cu echipament și să înceapă forajul în octombrie.
Problema este că autorizațiile necesare nu există încă.
Guvernul autonom groenlandez de la Nuuk a confirmat oficial că materialele destinate operațiunii petroliere au fost amplasate de SUA fără aprobările necesare ale autorității pentru resurse minerale și a adresat titularului licenței un „avertisment puternic”: orice operațiune logistică viitoare trebuie notificată și autorizată înainte de a fi executată. Autorizația este încă în curs de examinare.
Iar afacerea este cu atât mai sensibilă cu cât Greenland Energy este o companie texană apropiată de cercuri MAGA. Compania susține că sub Jameson Land s-ar putea găsi petrol în valoare de până la o mie de miliarde de dolari și insistă că proiectul nu are nicio legătură cu ambiția politică a lui Donald Trump de a controla Groenlanda. Numai că separarea celor două subiecte devine din ce în ce mai dificilă.
Trump a reluat în ultimele luni ideea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din rațiuni de securitate. În acest climat, până și sosirea unui remorcher cu containere într-un pustiu arctic capătă valoarea unui gest geopolitic. Locuitorii din Ittoqqortoormiit au protestat deja împotriva proiectului petrolier, iar autoritățile groenlandeze insistă asupra unui lucru elementar: resursele naturale ale insulei sunt administrate de groenlandezi, nu de Washington.
Iar răspunsul european începe acum să devină și militar.
La începutul lunii septembrie, Belgia va trimite aproximativ 30 de militari în Groenlanda, printre ei soldați ai brigăzii de la Leopoldsburg și membri ai Forțelor Speciale. Vor participa, între 4 și 18 septembrie, la exerciții cu drone și sisteme antidronă, alături de militari din Canada, Danemarca, Franța, Finlanda, Olanda, Slovenia și Suedia. Operațiunea face parte din dispozitivul NATO Arctic Sentry, lansat în februarie pentru consolidarea prezenței militare a Alianței în Arctica.
Oficial, NATO nu spune că trimite militari în Groenlanda pentru a o apăra de Statele Unite. Ar fi, firește, o formulă aproape suprarealistă: principala putere militară a NATO este tocmai Statele Unite.
Explicația oficială este alta și este perfect reală. Rusia și-a intensificat activitatea militară în Arctica, iar China caută tot mai activ acces la resurse, rute maritime și infrastructuri din Marele Nord. Arctic Sentry, comandată de Joint Force Command Norfolk, reunește exercițiile, trupele și sistemele de supraveghere ale aliaților într-o singură arhitectură de apărare a regiunii. Dar mesajul politic secundar este imposibil de ratat.
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, spune că europenii trebuie să demonstreze că sunt capabili să protejeze singuri Groenlanda și Arctica. Presa belgiană vorbește explicit despre un „mesaj clar” adresat lui Trump: nu este nevoie ca Statele Unite să preia controlul insulei sub pretextul că Europa n-ar fi capabilă să o apere.
Într-un fel, NATO îi răspunde astfel lui Trump folosind chiar argumentul lui Trump.
Președintele american spune: Groenlanda este vulnerabilă, Rusia și China reprezintă un pericol, deci America trebuie să o controleze. Europenii răspund: da, Arctica trebuie apărată — dar tocmai de aceea există NATO. Groenlanda este parte a Regatului Danemarcei, iar Danemarca este membră NATO. Nu trebuie schimbate frontiere pentru a apăra un aliat.
Poziția oficială a UE și NATO
Aceeași linie este urmată de Uniunea Europeană. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, au declarat fără echivoc că suveranitatea și integritatea teritorială trebuie respectate și că UE este solidară cu Danemarca și Groenlanda. Europa acceptă cooperarea cu Washingtonul pentru securitatea Arcticii, dar respinge orice formă de coerciție asupra unui teritoriu european.
Și aici se află poate adevărata noutate. Europa nu caută să-l înfrunte frontal pe Trump. Îi ia argumentele și le întoarce împotriva lui: dacă problema este Rusia și China, întărim NATO; dacă problema este securitatea Arcticii, trimitem trupe europene; dacă problema sunt investițiile și resursele, acestea se negociază cu groenlandezii. Dar niciunul dintre aceste argumente nu justifică schimbarea suveranității Groenlandei.
Așa se face că, în luna septembrie, câteva zeci de militari belgieni vor ajunge pe uriașa insulă înghețată. Nu sunt o forță capabilă să oprească Statele Unite și nimeni nu pretinde asta. Sunt însă ceva poate mai important în acest moment: un steag european înfipt simbolic în zăpadă, care spune Washingtonului că Groenlanda nu este un spațiu gol pe hartă, disponibil celui care ajunge primul cu un vapor, o sondă sau un cec.
Iar în Ittoqqortoormiit, satul de la capătul lumii, oamenii descoperă că în spatele liniștii lor arctice se află petrol, NATO, Donald Trump și una dintre cele mai stranii dispute dintre aliații occidentali de după al Doilea Război Mondial.
