Alexei Buzu: Reforma administrativă din autonomia găgăuză este blocată
Reforma administrativ-teritorială din autonomia găgăuză nu avansează, deocamdată, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Potrivit acestuia, situația din autonomie diferă de cea din celelalte regiuni ale țării, întrucât deciziile privind amalgamarea administrativă trebuie să treacă prin Adunarea Populară, care are mandatul expirat, relatează Radio Moldova Comrat.
Buzu a precizat că, în celelalte regiuni ale țării, documentele privind procesele de amalgamare finalizate sunt transmise Guvernului. În autonomia găgăuză, acestea trebuie prezentate Adunării Populare, însă lipsa unei structuri funcționale a blocat, de facto, procesul de reformă administrativă în regiune.
„Deoarece nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este blocat. Dar și în această chestiune, în primul rând, sarcina noastră este să asigurăm alegeri libere, să creăm o Adunare Populară care să fie cu adevărat reprezentativă, după care vom vedea ce soluții există, iar primăriile trebuie să se consolideze, altfel nu vor putea presta și susține serviciile de care dispun deja”, a declarat Alexei Buzu, într-un interviu pentru NewsMaker.
Autoritățile nu intenționează să intervină în chestiunile legate de statutul special al autonomiei, a subliniat secretarul general al Guvernului. Potrivit lui, în cadrul reformei administrative trebuie să fie luate în considerare competențele speciale ale regiunii.
Referindu-se la Taraclia, Buzu a menționat că raionul ar putea primi, în noul sistem, statutul de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. În același timp, potrivit oficialului, vor fi păstrate posibilitățile speciale pentru comunitatea bulgară, inclusiv în domeniul culturii.
Localitățile care nu se vor uni benevol ar putea fi incluse într-o etapă ulterioară, obligatorie, a reformei.
Potrivit lui Buzu, scopul reformei nu este doar reducerea numărului de primării, ci, în primul rând, crearea unor administrații mai mari și mai stabile financiar.
Primăriile comasate vor putea forma echipe mai numeroase de specialiști, își vor putea uni bugetele și vor putea implementa proiecte de infrastructură pe care localitățile mici le pot finanța cu dificultate pe cont propriu.
„Iar dacă vrem ca și în aceste localități familiile să aibă acces la apă, canalizare, drumuri mai bune și servicii adecvate, acestea trebuie să facă parte din municipii mai puternice. Dintr-o administrație în care, cel puțin, există un specialist care să se gândească la atragerea proiectelor, la implementarea lor și la realizarea unor achiziții mai eficiente. Aceasta este singura noastră șansă, dacă vrem ca satele noastre să se dezvolte”, a declarat Alexei Buzu.
Potrivit secretarului general al Guvernului, 485 de primării au adoptat deja decizii finale privind amalgamarea, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din numărul total al acestora. După finalizarea reformei, în Republica Moldova ar putea rămâne aproximativ 300 de primării.
Deocamdată, amalgamarea este benevolă. Dacă autoritățile locale nu vor reuși să ajungă la un acord, statul va trece la următoarea etapă a reformei, una reglementată prin acte normative.
CITIȚI ȘI:
