Acces la apă potabilă pentru 95% din populație până în 2030. Guvernul anunță investiții de aproape 600 de milioane de lei
Până în anul 2030 aproape toată populația țării va avea acces la apă potabilă și mai mult de jumătate - la canalizare. Cel puțin acest angajament și-l asumă autoritățile pentru următorii patru ani. În acest sens, Guvernul a aprobat Programul național de dezvoltare a sectorului de alimentare cu apă și de sanitație pentru perioada 2026-2030, care prevede investiții de circa 600 de milioane de lei.
Conform documentului elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltăii Regionale, până la finalul programului, cel puțin 95% din populație vor avea acces la surse sigure de apă, iar cel puțin 65% vor fi conectate la rețele de canalizare.
„Accesul la apă sigură și servicii de sanitație de calitate trebuie să devină o realitate pentru cât mai mulți oameni din Republica Moldova. Pentru realizarea măsurilor prevăzute în program sunt estimate circa 598 de milioane de lei, dintre care peste 342 de milioane de lei din bugetul de stat și aproximativ 128 de milioane de lei din asistența externă”, a declarat în cadrul ședinței Guvernului ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.
Restul finanțării urmează să fie asigurat din alte surse prevăzute de program.
Datele prezentate în document arată amploarea decalajelor existente. În 2024, doar 67.6% dintre locuințe erau conectate la sisteme publice de alimentare cu apă, în timp ce acces la rețele publice de canalizare aveau doar 33.4%. În același timp, în 37% dintre localități nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă, iar în aproximativ 90% dintre localități lipsesc rețele funcționale de canalizare sau stații de epurare.
Diferențele dintre regiuni sunt și mai evidente. Municipiul Chișinău are cele mai bune rezultate, cu 84.4% dintre locuințe conectate la apă și 80.8% la canalizare. La polul opus se află regiunea de dezvoltare Nord, unde doar 52.4% dintre locuințe au acces la rețele publice de apă, iar 20.9%, la canalizare. În regiunea Centru, indicatorii sunt de 62.3% și, respectiv, 15.1%.
Datele sugerează că principala problemă nu este doar lipsa infrastructurii, ci și diferența mare dintre localități. În special în mediul rural, accesul la servicii centralizate rămâne mult sub nivelul stabilit drept obiectiv național.
Premierul Vasile Tofan a atras atenția asupra situației din instituțiile de învățământ.
„Doar două treimi din locuințe sunt conectate la sistem de apă, doar o treime - la canalizare. În special în școli sunt situații în care este foarte mult de lucru pentru ca elevii să beneficieze de condiții sanitare adecvate”, a atras atenția premierul Vasile Tofan.
Problemele nu țin doar de acces, ci și de calitatea apei
Programul pornește și de la o problemă de sănătate publică. În numeroase localități, populația depinde încă de fântâni, izvoare sau sisteme improvizate, care nu oferă întotdeauna protecție sanitară suficientă. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică la care se face referire în document, aproximativ 54% dintre probele de apă analizate în 2023 nu au respectat standardele chimice și bacteriologice, iar doar 65% din volumul total de apă distribuit au fost considerate potabile conform normelor sanitare.
Printre principalele probleme identificate se numără depășirea nivelului admis de nitrați, amoniu și fier, precum și contaminarea bacteriologică a apei. Situația este favorizată de infiltrarea apelor uzate netratate și de infrastructura insuficientă pentru tratarea apei, ceea ce poate crește riscurile pentru sănătatea populației, în special în cazul copiilor și vârstnicilor, și poate favoriza apariția unor boli hidrice, precum hepatitele, gastroenteritele și dizenteriile.
La acest capitol, una dintre principalele probleme este canalizarea și epurarea. Din cele 125 de stații de epurare monitorizate la nivel național, doar 81 sunt funcționale, potrivit datelor prezentate în proiect. Însă o parte dintre stațiile funcționale nu asigură o epurare corespunzătoare, fie din cauza subdimensionării, fie pentru că nu corespunde cerințelor legislative naționale și europene. În special problema este deosebit de gravă în mediul rural. În peste 80% dintre localitățile rurale, apele uzate sunt evacuate prin sisteme rudimentare sau direct în emisari naturali, fără o epurare corespunzătoare.
Această situație afectează nu doar mediul, ci și sursele de apă folosite de populație. Apele uzate neepurate se pot infiltra în sol și în primul strat acvifer, de unde sunt alimentate multe dintre fântânile de mină din localitățile rurale. Astfel, pentru remedirea situației existente, programul prevede construirea și modernizarea sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare, cu obiectivul ca cel puțin 40% din volumul total al apelor uzate să fie epurate conform standardelor europene. Asta înseamnă că va fi redusă și cantitatea de substanțe organice, azot și fosfor ajunsă în râuri, contribuind la îmbunătățirea calității apelor Nistrului și Prutului și la reducerea riscului de poluare transfrontalieră.
Autorii programului avertizează că amânarea investițiilor ar duce la costuri mai mari de reabilitare, riscuri sporite pentru sănătate și poluarea mediului. Lipsa infrastructurii moderne poate afecta și dezvoltarea localităților, prin reducerea atractivității pentru investiții și accentuarea depopulării rurale. Totodată, asta ar însemna neîndeplinirea angajamentelor europene ce ar putea atrage penalități și diminuarea finanțărilor externe.
