Revista presei | Politician polonez urmărit de justiție, la Tiraspol; Efectele crizei hidrologice se resimt și la lacul de acumulare Costești–Stânca
Presa continuă să reflecte dinamica procesului de amalgamare voluntară a localităților din R. Moldova. În vizorul mass-media se află cazul unui politician polonez care s-ar ascunde de justiție în regiunea transnistreană a RM. Publicațiile naționale reflectă pe larg și efectele crizei hidrologice din regiune.
Amalgamarea normativă a localităților va începe de la 1 septembrie, iar criteriile aplicate de autorități vor fi mai stricte decât în cazul amalgamării voluntare, scrie agenția IPN, care îl citează pe secretarului general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub. Oficialul a menționat că în cadrul amalgamării voluntare la bază au stat doleanțele cetățenilor, iar în cazul amalgamării normative, autoritățile vor propune formulele de comasare. În cadrul unei dezbateri la IPN pe tema amalgamării voluntare, aflată pe ultima sută de metri, Alexandru Iacub a respins criticile potrivit cărora dispariția unei primării ar duce la depopularea localității sau la pierderea serviciilor. Potrivit lui, după amalgamare, satul își păstrează denumirea, școala, grădinița, serviciile sociale și celelalte servicii publice. Ceea ce se modifică este sediul administrației și modul în care sunt gestionate treburile mai multor localități.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că un fost adjunct al ministrului Justiției din Polonia, căutat pentru presupuse infracțiuni de corupție, s-ar afla în prezent la Tiraspol. Potrivit portalului Zona de Securitate, citat de Ziarul de Gardă, acesta și-ar fi dezvăluit locația într-o scrisoare adresată unei instanțe din Varșovia, în care s-a oferit să se prezinte în fața autorităților poloneze, însă cu condiția să rămână în libertate.
Și RFI analizează cum a ajuns în Moldova un politician polonez urmărit de justiție. Dacă informația se confirmă, cazul ridică o întrebare incomodă pentru Republica Moldova: cum a ajuns un politician urmărit printr-un mandat european de arestare până în regiunea transnistreană și, mai ales, cum a intrat pe teritoriul Republicii Moldova? – comentează publicația. Cazul readuce în atenție și alte persoane care au ajuns în regiunea transnistreană după ce au intrat în conflict cu justiția din Republica Moldova sau din alte state, observă RFI.
Stop Fals semnalează că în ultima perioadă, regimul separatist de la Tiraspol și canalele media controlate de acesta au continuat să promoveze diferite dezinformări, prezentând R. Moldova ca agresor din punct de vedere istoric și economic și readucând în prim-plan narațiunea falsă despre așa-numitul „popor transnistrean”. Stopfals.md a analizat spațiul informațional din regiunea transnistreană din prima săptămână a lunii august 2026.
Presa semnalează între timp și că nivelul apei din râul Prut continuă să scadă. NordNews constată că efectele crizei hidrologice se resimt și la lacul de acumulare Costești–Stânca. Pentru a conserva rezervele și a asigura alimentarea cu apă a localităților din aval, autoritățile din Republica Moldova și România au convenit reducerea debitului evacuat din lac, notează publicația. Nord News relatează că Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a mers la baraj pentru a evalua situația, care este critică și în amonte de lacul de acumulare. În sectorul Criva–Costești, debitul Prutului a ajuns la doar 20–30 la sută din valorile medii multianuale, precizează autoritățile.
Chișinăul riscă să ajungă la aprovizionarea cu apă în baza unui orar, în contextul scăderii nivelului apei în Nistru, avertizează ecologiștii, citați de Jurnal.md. Publicația menționează că pentru a conserva rezervele a fost redus debitul deversat din lacul Novodnestrovsk. Ilia Trombițchi, doctor în biologie, constată impactul grav asupra ecosistemului, inclusiv pentru populațiile de pești și nevertebrate.
Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă din România nu afectează direct livrările de energie electrică către Republica Moldova, scrie Moldova 1. Postul de televiziune citează mesajul S. A. Energocom, care a precizat că nu are în prezent un contract activ de livrare cu compania română Nuclearelectrica. Totuși, un deficit suplimentar pe piața regională poate reduce volumele de energie disponibile pentru achiziție și poate pune presiune asupra prețurilor, avertizează Energocom. În acest context, furnizorul îndeamnă consumatorii din Republica Moldova să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalul 18:00–23:00, să evite risipa și, acolo unde este posibil, să folosească aparatele cu un consum ridicat în afara orelor de vârf.
Ministerul Mediului va construi centrul regional de management al deșeurilor de la Șerpeni, în pofida nemulțumirilor localnicilor, titrează Ecopresa. Autoritățile susțin că proiectul va introduce un sistem modern de gestionare a deșeurilor și că centrul va fi construit cu sisteme care să reducă la minimum riscurile pentru mediu. „Centrul de la Șerpeni este unul dintre cele șase centre regionale de management al deșeurilor planificate în Republica Moldova. Acesta va deservi peste 1,1 milioane de oameni din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei, și va avea o capacitate de 520 de mii de tone de deșeuri anual. Potrivit Ministerului Mediului, terenul este proprietate publică a statului și se află în administrarea Agenției Proprietății Publice. Amplasamentul este situat la aproximativ șase kilometri de Șerpeni și patru kilometri de Speia. Ministerul susține că sursele de apă nu se află în imediata apropiere, iar drumul de acces către centru nu va trece prin localități. "
Iar de pe TV8 aflăm prognoze pesimiste de la BNM, care a modificat datele privind creșterea inflației în 2026. Potrivit instituției, inflația ar putea ajunge la 9,2 la sută în ultimul trimestru al acestui an, față de 8,6 la sută cât se anticipa în luna mai. Banca Națională pune această evoluție pe seama scumpirii carburanților provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și a creșterii prețurilor la resursele energetice. Experții avertizează că, în aceste condiții, până la sfârșitul anului ne așteaptă noi scumpiri, care vor fi resimțite atât la raft, cât și în ratele la credite, notează TV8.
