Discuții între CALM și Ministerul Finanțelor: „În varianta actuală a politicii fiscale, au fost eliminate mai multe probleme”
Deși aduce unele beneficii pentru administrația locală, noua politică fiscală pentru anul 2027 ascunde riscuri majore, care ar putea genera un deficit de 800 de milioane de lei în bugetele primăriilor. Pentru a evita acest scenariu, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-au întâlnit pe 13 august cu Ministerul Finanțelor, cerând adaptarea reformei la nevoile reale din teritoriu.
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a declarat pentru Teleradio-Moldova că întâlnirea de ieri a avut loc la inițiativa Congresului, deoarece proiectul politicii fiscale prevede aspecte contradictorii pentru administrația publică locală, care afectează autonomia locală și pot aduce pierderi substanțiale bugetelor locale.
Pe masa de discuții au fost abordate câteva subiecte importante. Primul a fost legat de stabilirea unor plafoane maximale la impozitul pe bunurile imobiliare.
„CALM a venit cu propuneri concrete ca aceste plafoane să fie de referință și am menționat faptul că plafonarea în general a impozitelor locale este reglementată prin deciziile Curții Constituționale, iar orice încercare pe această direcție trebuie privită anume prin prisma Constituției și, respectiv, a garantării principiului autonomiei locale. Am avut impresia că am fost auziți”, a declarat Viorel Furdui.
Potrivit directorului CALM, „plafonul minim la cota impozitului pe imobil, în principiu, este benefic, deoarece permite autorităților locale să stabilească o marjă mult mai mare de a ajusta valoarea impozitelor pe imobil, mai ales în contextul creșterii costului imobilelor în urma evaluărilor cadastrale care au avut loc. Până acum, acest plafon minimal a fost mult mai ridicat și, respectiv, putea cauza anumite probleme”, a explicat Furdui.
Un alt subiect discutat se referă la majorarea scutirilor personale prevăzute de Ministerul Finanțelor. Potrivit CALM, această prevedere poate crea un deficit bugetar la nivel local în sumă totală de 800 de milioane de lei.
„Creșterea scutirilor la impozite pentru angajați, pentru persoane fizice, poate afecta destul de dureros bugetele locale, deoarece impozitul pe venitul persoanelor fizice este una dintre sursele principale ale bugetelor locale. Respectiv, am primit asigurări din partea Ministerului că aceste diminuări vor fi compensate din bugetul de stat, deoarece suma este destul de mare: pot exista pierderi de peste 800 de milioane de lei la bugetele locale”, a menționat Furdui.
De asemenea, s-a pus în discuție problema legată de salarizarea în administrația publică locală. A fost sugerată adoptarea unei noi legi privind salarizarea, fiind analizat impactul ei asupra bugetelor locale și necesitatea de a asigura un nivel minim garantat pentru toți angajații din cadrul autorităților publice locale (APL).
În continuare, reprezentanții ambelor instituții au abordat subiectul descentralizării financiare a autorităților locale în contextul reformei administrativ-teritoriale.
„Fără elementul de descentralizare financiară clară pentru autoritățile locale, întreaga construcție a reformei poate fi pusă la îndoială, iar dezideratul de primării puternice poate fi foarte ușor demolat”, a spus Viorel Furdui.
Totodată, acesta a declarat că Guvernul va pregăti pentru anul 2028 o altă politică fiscală, dedicată exclusiv APL-urilor, în contextul reformei administrativ-teritoriale.
„În perioada respectivă trebuie să venim cu răspunsuri concrete în tot ce înseamnă consolidarea bazei fiscale și întărirea autonomiei locale financiare a autorităților locale, a bugetelor locale și a viitoarelor primării. Ne așteaptă schimbări importante: crearea unor unități administrativ-teritoriale mult mai mari, care vor necesita cu totul altă arhitectură a sistemului de finanțe publice locale, atât la capitolul venituri, cât și la cheltuieli”, a adăugat directorul executiv al CALM.
Viorel Furdui a apreciat varianta actualizată a politicii fiscale ca fiind superioară celei precedente, menționând că „în varianta actuală a politicii fiscale au fost eliminate mai multe probleme care ar fi avut un impact negativ în raport cu documentul anterior”.
Noua politică fiscală a fost prezentată de Guvern la începutul lunii august. Proiectul prevede, între altele, majorarea scutirii personale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității fiscale pentru profitul reinvestit, majorarea unor accize și taxe pentru produse și activități ca tutunul, jocurile de noroc și produsele cu zahăr, precum și modificarea cotelor TVA pentru anumite produse și servicii.
Potrivit proiectului, pentru produsele esențiale se menține cota redusă de TVA de 8%, în timp ce o cotă de 12% este propusă pentru alte produse alimentare și pentru sectoare precum agricultura, HoReCa, cazarea și turismul.
Pentru energia electrică și gazele naturale sunt prevăzute, de asemenea, modificări ale cotelor TVA, care ar urma să intre în vigoare după sezonul rece, de la 1 aprilie 2027.
Reforma fiscală se află în proces de consultare cu agenții economici, societatea civilă, sindicatele și patronatele.
Documentul a fost transmis Fondului Monetar Internațional pentru consultări, iar autoritățile așteaptă propuneri din partea mediului de afaceri și a societății civile până pe 21 august.
CITIȚI ȘI:
