Ce primesc primăriile care refuză amalgamarea voluntară: Buzu anunță un „cadru fiscal mai descentralizat” din 2028
Primăriile care nu vor participa de bunăvoie la procesul de amalgamare vor fi unite ulterior printr-o procedură normativă și nu vor beneficia de stimulentele financiare acordate celor care aleg voluntar reforma. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține însă că aceste primării vor avea parte de un alt avantaj începând din 2028: un cadru fiscal mai descentralizat, prin care o parte mai mare din veniturile generate de economia locală ar urma să rămână în comunitate.
„Primăriile care nu s-au amalgamat de bunăvoie vor fi unite normativ și, chiar dacă nu vor beneficia de acele stimulente financiare, vor beneficia totuși din anul 2028 de un cadru fiscal mai descentralizat”, a declarat Buzu într-un interviu pentru Moldova 1.
Potrivit oficialului, Guvernul analizează împreună cu Ministerul Finanțelor modalitățile prin care o parte mai mare din taxele colectate în localități să rămână la nivel local. Printre opțiunile examinate se numără și direcționarea unei părți din resursele colectate din TVA către comunitățile în care sunt generate aceste venituri.
„Ceea ce vrem noi să facem este să ne asigurăm că din economia locală mai multe taxe care se colectează rămân acolo. Spre exemplu, acum discutăm cu colegii noștri de la Ministerul Finanțelor care este cea mai eficientă modalitate prin care o parte din resursele colectate prin TVA să rămână în localitate”, a explicat Buzu.
Mecanismul urmează să fie stabilit după ce autoritățile vor avea imaginea finală asupra noii hărți administrative. Buzu spune că Guvernul va pregăti ulterior modificările legislative necesare pentru ca noul cadru fiscal să intre în vigoare din 2028.
„Odată ce vom avea o hartă a noilor primării, vom face acest stimulent și vom veni cu schimbări legislative astfel încât în 2028 deja să ne asigurăm că ponderea veniturilor proprii sau resurselor din economia locală rămân acolo”, a declarat secretarul general al Guvernului.
În același timp, Buzu a transmis că Guvernul intenționează să continue reforma și în cazul primăriilor care nu vor opta pentru amalgamarea voluntară.
„Guvernul și Cancelaria vor asigura că toate primăriile unde numărul de locuitori este sub 3.000 vor trece printr-un proces de amalgamare. Aleșii locali decid: amalgamare voluntară, cu stimulente, cu negociere, cu decizia lor, sau amalgamare normativă. Acolo decide Guvernul, fără stimulente financiare. Dacă majoritatea primarilor au reușit, cred că toți puteau să o facă”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Guvernul vrea să stimuleze economia locală
Potrivit lui Buzu, descentralizarea fiscală ar urma să fie și un instrument prin care administrațiile locale să fie încurajate să atragă investiții și să creeze condiții pentru dezvoltarea afacerilor. El susține că primăriile ar trebui să aibă un interes mai mare în extinderea bazei fiscale locale, prin atragerea antreprenorilor și crearea unor noi locuri de muncă.
„Asta vom încerca inclusiv să stimulăm: mai mult aleșii locali să dezvolte economia, să atragă antreprenori, să deschidă locuri de muncă, să vină cu proiecte care să lărgească această bază fiscală”, a spus Buzu.
Ce se întâmplă cu sediile fostelor primării
În același interviu, Buzu a fost întrebat și ce se va întâmpla cu sediile primăriilor care vor dispărea ca structuri administrative în urma amalgamării și unde nu vor mai funcționa aceleași servicii.
Potrivit lui, deciziile privind utilizarea acestor clădiri vor fi luate în perioada de pregătire a noilor structuri administrative, până la alegerile locale din 2027.
„Suntem la etapă în care luăm aceste decizii de amalgamare finală, după care vom avea un an de zile până la alegeri locale să pregătim toate aceste procese. Deci următoarea etapă este să discutăm despre proiectul de dezvoltare în baza stimulentului 2. Vom discuta și despre instituții, ce facem cu acea primărie, acolo sunt diferite opțiuni”, a explicat Buzu.
Una dintre variante este transformarea fostelor sedii ale primăriilor în centre comunitare sau centre unificate de prestare a serviciilor. În aceste spații ar putea fi concentrate mai multe servicii publice, inclusiv servicii poștale și de asistență socială.
„Sunt diferite opțiuni: să aducem celelalte servicii, poșta, asistență socială, lucrători sociali, oricum sunt acolo, poți face un centru comunitar, acel centru unificat de prestare a serviciilor. Cu siguranță, în majoritatea cazurilor, acel sediu încărcat de o simbolistică locală se va păstra. El aparține comunității, el aparține oamenilor și cu siguranță va avea în continuare un rol foarte important pentru acea localitate”, a declarat Alexei Buzu.
Trei tipuri de stimulente pentru primăriile care se amalgamează
Alexei Buzu a explicat și mecanismul stimulentelor financiare pe care Guvernul le promite primăriilor care aleg să se unească. Potrivit acestuia, sprijinul va fi acordat în trei etape și va începe în septembrie 2026.
Prima etapă presupune acordarea, în luna septembrie, a primului stimulent pentru toate autoritățile publice locale care au trecut prin procesul de amalgamare voluntară. Ulterior, Guvernul intenționează să lucreze cu aceste primării la pregătirea proiectelor de dezvoltare, inclusiv prin consultarea cetățenilor.
„În luna septembrie toate primăriile, toate autoritățile publice locale care au trecut prin procesul de amalgamare voluntară vor primi acest stimulent numărul 1. Cu ei vom lucra în a doua parte a anului să pregătim foarte bine aceste proiecte, să le consultăm cu cetățenii încă o dată, pentru ca la începutul lui 2027 acele primării să înceapă deja implementarea proiectelor din stimulentul 2”, a explicat secretarul general al Guvernului.
Al doilea stimulent va fi destinat, astfel, finanțării proiectelor pregătite de noile primării și ar urma să fie implementat începând cu 2027.
Al treilea stimulent este prevăzut după alegerile locale din 2027. Buzu spune că, începând din 2028, noile primării vor putea beneficia de până la două milioane de lei anual pentru acoperirea unor costuri de tranziție.
„În 2028, după alegeri, deci în primul an după alegeri locale, în primul an de mandat al noilor primării, vor beneficia de stimulentul 3, până la 2 milioane de lei în bugetul noii primării, pentru ca să acoperim anumite costuri de tranziție timp de 3 ani”, a spus Buzu.
Reforma administrației publice locale este discutată de mai mulți ani și este bazată pe amalgamare, adică unirea mai multor primării într-una mai mare, pentru a crește capacitatea administrativă și financiară.
Procesul a fost lansat inițial ca fiind voluntar, iar autoritățile au organizat consultări la nivel național. Potrivit datelor oficiale, sute de primării au inițiat deja proceduri de amalgamare, iar Guvernul își propune ca etapa voluntară să fie finalizată până în 2027, când ar urma să fie aplicată noua structură administrativă.
Autoritățile și o parte dintre primari susțin reforma, argumentând că actualul sistem este fragmentat și ineficient. Potrivit acestora, primăriile mici nu au capacitatea de a implementa proiecte mari și de a accesa fonduri europene. Reforma este văzută ca o condiție pentru modernizarea serviciilor și pentru reducerea diferențelor dintre localități, în special în mediul rural.
Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a exprimat rezerve față de proiect. Reprezentanții organizației au declarat în repetate rânduri că unele prevederi ar putea slăbi autonomia locală și reduce rolul comunităților în luarea deciziilor. Ei atrag atenția că modificările propuse ar putea diminua reprezentativitatea și ar deschide calea unor decizii luate fără consultarea reală a cetățenilor. De asemenea, CALM insistă că amalgamarea trebuie să rămână cu adevărat voluntară și să fie validată prin consultare directă a populației, inclusiv prin referendum local.
