Revista presei internaționale | UE pregătește cele mai severe sancțiuni împotriva Rusiei; Criza din Golf scumpește din nou petrolul
Războiul ruso-ucrainean și consecințele sale asupra securității europene continuă să domine agenda presei internaționale. Publicațiile scriu despre impactul atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, dar și despre extinderea capacităților rusești de atac cu drone inclusiv despre riscurile pentru statele NATO. În atenția presei se află, de asemenea, evoluțiile din Orientul Mijlociu și criza migranților din Ceuta.
Uniunea Europeană intenționează să prezinte în această toamnă cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei pe scară largă. Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, într-un interviu pentru Die Welt. Potrivit oficialului, sancțiunile adoptate până acum au provocat Rusiei pierderi de peste un trilion de euro, iar noul pachet ar urma să crească cu o treime numărul persoanelor și entităților ruse vizate de restricții. Kallas susține că presiunea asupra Moscovei trebuie menținută până când Rusia își va opri războiul. Die Welt amintește că Uniunea Europeană a aprobat deja, pe 23 iulie, un nou set de măsuri care vizează în special sectorul energetic, serviciile financiare și criptomonedele, iar pe 7 august a adoptat și noi liste de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la atacurile masive asupra Ucrainei.
The Sunday Times scrie că, în ultimele șase luni, forțele ucrainene au folosit pentru prima dată drone de producție britanică în atacuri asupra unor ținte aflate în profunzimea teritoriului Rusiei. Potrivit publicației, Ucraina a primit drone fabricate de două companii britanice, unul dintre aparate având o rază de acțiune de aproximativ 240 de kilometri, iar celălalt de 960 de kilometri. Surse din armata ucraineană citate de The Sunday Times confirmă folosirea acestor drone în atacuri asupra unor obiective militare și industriale din Rusia, inclusiv rafinării din Volgograd și Iaroslavl. Același ziar subliniază că printre ținte s-au numărat și depozite ale companiei Wildberries, care comercializează, între altele, și echipamente militare. Unul dintre cele mai mari obiective ale companiei a fost vizat din nou în atacul masiv cu drone lansat de Ucraina asupra regiunii Moscova pe 16 august, transmit agențiile de presă.
Loviturile asupra infrastructurii ruse au început să se resimtă și în viața de zi cu zi a populației, fără să genereze însă proteste de amploare împotriva războiului sau a președintelui rus Vladimir Putin, constată The Atlantic. Publicația notează că intensificarea atacurilor asupra rafinăriilor a provocat penurii de combustibil în mai multe regiuni, iar în unele cazuri șoferii sunt nevoiți să aștepte până la 70 de ore la benzinării pentru a-și alimenta mașinile. Dificultățile sunt resimțite mai ales de locuitorii din mediul rural și de persoanele cu venituri mici, în timp ce rușii înstăriți folosesc bani și relații pentru a evita penuria, remarcă The Atlantic. Publicația face referire la studiile unor analiști independenți care arată că nivelul fricii în rândul populației a crescut într-un an de la 16% până la 30%. The Atlantic explică lipsa unei revolte de amploare prin represiunea severă a autorităților, dar și prin faptul că mulți ruși continuă să atribuie problemele provocate de război mai degrabă Occidentului și Statelor Unite decât lui Putin.
The i Paper scrie că implicarea Marii Britanii în războiul ruso-ucrainean se apropie de un nou nivel, după informațiile potrivit cărora drone produse în Regatul Unit au fost folosite în atacuri asupra unor obiective militare și industriale din Rusia. Publicația consideră că războiul a intrat într-o etapă dominată de drone și de confruntarea aeriană, iar atacurile ucrainene asupra teritoriului rus stabilesc un nou standard în relația dintre Londra și Kiev și sporesc riscul unei confruntări directe cu Moscova. Autorul articolului consideră că, prin sprijinul acordat Ucrainei, Marea Britanie își asumă un rol tot mai important în conflict, dar devine și o țintă legitimă pentru eventuale acțiuni de retorsiune ale Rusiei, fiind expuse inclusiv companiile britanice din industria de apărare și infrastructura energetică. În acest context, The i Paper apreciază că Marea Britanie este „mai aproape de un război cu Rusia” decât sugerează definițiile tradiționale ale conflictului.
The Telegraph dezvăluie între timp că Rusia și-a extins rețeaua de baze pentru lansarea dronelor de atac cu rază lungă de acțiune, identificând cel puțin zece astfel de facilități și 59 de rampe de lansare noi de-a lungul frontierei cu Belarus și Ucraina. Potrivit analizei imaginilor din satelit, aproximativ 20 dintre rampe sunt suficient de lungi pentru cele mai noi drone rusești, capabile să lovească ținte la aproape 1.000 de kilometri, inclusiv în zona Varșoviei. Șapte dintre cele zece baze identificate ar fi fost deja folosite în atacurile recente asupra Kievului, iar unele pot găzdui simultan peste 1.000 de drone. The Telegraph consideră că extinderea acestor baze crește capacitatea Rusiei de a amenința ținte aflate pe teritoriul NATO, deși precizează că nu există indicii că Moscova pregătește în prezent un astfel de atac.
The Washington Post constată că lumea se apropie de o nouă etapă a confruntării nucleare, în condițiile în care sistemul internațional de control al armamentului, construit de-a lungul deceniilor, își pierde treptat eficiența. Publicația notează că expirarea tratatului New START a lăsat pentru prima dată din 1972 Statele Unite și Rusia, care dețin împreună aproximativ 86% din arsenalul nuclear mondial, fără un acord bilateral de limitare a armelor strategice, în timp ce China își extinde rapid arsenalul, iar Coreea de Nord dispune deja de aproximativ 50 de focoase. The Washington Post atrage atenția că, pe fondul îngrijorărilor privind garanțiile de securitate americane, aproape 70% dintre sud-coreeni susțin dezvoltarea propriului arsenal nuclear, iar în Japonia au început să apară apeluri pentru o dezbatere mai deschisă asupra acestei opțiuni. Publicația avertizează că extinderea numărului de state nucleare crește riscul unor erori sau calcule greșite și recomandă, în locul unor negocieri improbabile privind dezarmarea totală, măsuri de reducere a riscurilor, inclusiv transparență asupra arsenalelor, notificarea exercițiilor militare și menținerea unor canale directe de comunicare între puterile nucleare.
În atenția presei rămâne și criza din Orientul Mijlociu. Reuters relatează că prețurile petrolului au crescut luni, pe fondul diminuării perspectivelor unui acord de pace între Statele Unite și Iran și al reducerii traficului petrolier prin Strâmtoarea Ormuz. Cotația petrolului Brent a urcat cu aproximativ 1%, la 89,40 de dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a crescut la 82,83 de dolari, după ce ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul nu a decis reluarea negocierilor cu Washingtonul. Reuters notează că, după atacurile asupra unor petroliere, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus drastic, de la 31 de nave în weekendul precedent la doar 5 sâmbătă și niciuna duminică. Emiratele Arabe Unite au acuzat Iranul că a atacat vineri o a treia navă a companiei petroliere ADNOC care traversa strâmtoarea, alimentând temerile privind escaladarea tensiunilor și riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol, relevă Reuters.
The Times ajunge la concluzia că războiul SUA cu Iranul a redus semnificativ stocurile americane de rachete, iar industria de apărare nu reușește să le refacă suficient de repede. Publicația subliniază că Statele Unite mai au în prezent sub 800 de interceptoare Patriot, față de aproximativ 2.300 înaintea războiului cu Iranul, în timp ce stocurile de rachete THAAD au scăzut de la aproximativ 600 la 250, iar jumătate din rachetele de croazieră Tomahawk au fost consumate în ultimele 18 luni. The Times atribuie această situație investițiilor insuficiente în producția de muniții din ultimele decenii, amintind că Pentagonul a acordat prioritate avioanelor, navelor și altor platforme militare. Publicația avertizează că refacerea rapidă a stocurilor de rachete ar putea dura ani de zile, iar slăbirea temporară a capacității militare americane ar putea încuraja China să ia în calcul o acțiune militară împotriva Taiwanului.
BBC relatează, citând un oficial palestinian, că emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Jared Kushner, a negociat duminică în Egipt cu reprezentanții Hamas aplicarea planului de pace susținut de administrația Trump pentru Fâșia Gaza. Potrivit postului britanic, delegația Hamas a fost condusă de noul lider al grupării, Khalil al-Hayya, iar la discuții au participat și reprezentanți ai Egiptului, Qatarului și Turciei, precum și oficiali ai „Consiliului pentru Pace” al lui Trump. Potrivit BBC, negocierile s-au concentrat pe dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și acordarea de ajutor umanitar, în condițiile în care Israelul a respins săptămâna trecută planul american în 15 puncte, iar premierul Benjamin Netanyahu a declarat că armata israeliană nu se va retrage până când Hamas nu va fi dezarmat efectiv. BBC subliniază că întâlnirea lui Kushner cu liderul Hamas este prima discuție la acest nivel de la acordul de încetare a focului încheiat anul trecut, însă nu au fost făcute declarații oficiale privind rezultatele negocierilor.
RTVE informează că aproximativ 200 de migranți aflați într-o așezare improvizată de pe plaja Trampolín, din Ceuta, au protestat pentru a cere dreptul de a solicita azil în Spania. Manifestanții au afișat steaguri spaniole și pancarte cu mesaje precum „Nu vrem să ne întoarcem în Maroc” și „Și noi suntem oameni”, denunțând condițiile precare în care trăiesc, precizează serviciul public de radio și televiziune din Spania. RTVE face referire la datele guvernului de la Madrid, care estimează între 5.000 și 8.000 numărul migranților rămași în Ceuta după trecerea masivă a frontierei de acum două săptămâni. Majoritatea încearcă să ajungă în Spania continentală, însă Madridul exclude atât transferul lor pe continent, cât și legalizarea șederii celor care au intrat ilegal în enclavă, conchide RTVE.
