Corespondență Dan Alexe | Franța: Fierbințeala alegerilor și posibila interdicție a rețelei „X”
Pentru a înțelege frenezia anumitor politicieni pro-europeni din principalele țări ale UE: Franța, Polonia, Spania, Italia, chiar și Germania, trebuie să avem în vedere că peisajul politic al Europei riscă să se modifice profund anul viitor, în 2027, asta în condițiile în care vor avea loc o serie de alegeri care riscă modifice profund echilibrul european.
Spania si Italia, au alegeri generale anul viitor, iar spaima domestică e mare așa încât guvernele - de stânga în Spania, de dreapta în Italia - caută să arate că fac totul pentru binele cetățenilor de acasă.
Ba chiar si ONU, Organizația Națiunilor Unite, va trebui să aleagă un nou secretar-general, însă în Europa alegerile care vor putea avea cel mai mare efect politic vor fi cele prezidențiale din Franța, în aprilie 2027.
Alegeri importante pentru Franța și UE
Peisajul politic francez continuă să fie dominat în filigran de perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, la care Emmanuel Macron nu se va mai putea prezenta, terminând deja două mandate succesive.
Pe acest fundal, propriul său guvern dă semne de implozie, mulți miniștri anunțând deja că vor sprijini diverși alți candidați de tendințe opuse și reciproc rivale. Astfel, ministrul justiției, Gérard Darmanin, care era el însuși un posibil candidat prezidențial, și-a anunțat sprijinul pentru fostul premier de centru dreapta si primar al portului Le Havre, Edouard Philippe.
Edouard Philippe, ca și un alt candidat fost macronist și fost premier al lui Macron, Gabriel Attal, au fost deja ținta unor atacuri hibride rusești, iar parchetul francez a deschis o anchetă pentru a putea urca până la sursa atacurilor.
La rândul ei, ministra ecologiei și a mediului, Monique Barbut, are numai cuvinte de laudă pentru programul ecologist al lui Jean-Luc Melenchon, liderul partidului extremei stângi, de altfel cu un discurs cu apăsate nuanțe antisemite, La France Insoumise (LFI),...
Franța a ajuns să prezinte acest paradox poate unic în Europa: extrema stângă (LFI) este reprezentanta activă a antisemitismului, abandonat de mult de extrema dreaptă a Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, formațiunea favorită în prezent de alegători, așa cum Marine Le Pen însăși, în ciuda problemelor ei cu justiția pentru deturnare de fonduri, se arată deocamdată candidatul favorit pentru prezidențiale.
Ba chiar, din partea stângii moderate, și-a făcut înțeleasă intenția de a candida până și fostul președinte François Hollande, învins odinioară chiar de Emmanuel Macron, care fusese ministrul economiei în guvernul acestuia, înainte de a-l trăda.
Mélenchon și Germania
Aici problemele capătă o dimensiune internațională directă intra-europeană, căci dincolo de simpatia pro-rusă a extremei stângi franceze, unde se atinge, cum se întâmplă proverbial cu extreme, și cu tendințele formațiunii politice celei mai puternice, cea a lui Marine Le Pen, Mélenchon nu-și ascunde ostilitatea nici față de Germania.
Jean-Luc Mélenchon este de mult văzut ca „un obstacol major în calea cooperării franco-germane”
Candidatul LFI, care în 2015 a scris un pamflet împotriva modelului german, «Heringul lui Bismarck» (Plon), a promis în mod repetat că va „revizui totul”, „de la A la Z”, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării dintre cele două țări, dacă va câștiga președinția.
Un lucru e sigur: date fiind puterile și largile atribuții în materie de politică externă ale președintelui Franței, singura putere nucleară din UE, un lucru e sigur: importanța alegerilor prezidențiale din aprilie 2027 va depăși limitele Franței, afectând potențial, în bine sau rău, nu doar întreaga UE, dar și situația țărilor candidate.
Caută Franța să interzică «X» în campanie electorală?
Dar nu doar despre amestecul rusesc e vorba în toate îngrijirile politice sau chiar cele ale parchetului din Franța, ci și de amestecul lui Elon Musk. Ceea ce este criticat în legătură cu Elon Musk nu este atât exprimarea opiniei sale, cât manipularea algoritmilor pe rețeaua «X» pentru a-și promova ideile și pe cei care le susțin.
Astfel, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, temerile franceze nu privesc doar interferențele campaniilor hibride ale Moscovei, ci și intervenția directă a lui Elon Musk prin rețeaua sa socială X.
Distribuirea știrilor și exprimarea unei preferințe pentru un anumit candidat au consecințe care se extind întotdeauna dincolo de zidurile rețelei sociale pe care o deține. Este limpede că atunci când cineva ca Musk o numește pe Marine Le Pen «ultima speranță a Franței », acest lucru părăsește imediat platforma și ajunge la un public mult mai larg.
Pentru a înțelege ce ar putea face miliardarul în Franța în timpul alegerilor prezidențiale din 2027, trebuie să analizăm precedentele din Europa. La începutul anului 2025, în timpul alegerilor federale germane, Elon Musk a organizat un miting virtual în direct pe X cu partidul de extremă dreapta AfD. Cu câteva săptămâni mai devreme, de pe contul său urmărit de 250 de milioane de abonați, el el îl atacase pe Keir Starmer, pe atunci prim-ministru britanic, acuzându-l de complicitate la un vast scandal de abuzuri sexuale cunoscut sub numele de „Grooming Gangs”.
De asemenea, Elon Musk i-a susținut pe Nigel Farage și Reform UK înainte de a-i abandona în favoarea Restore Britain și Advance UK, două partide și mai la dreapta.
Cu un an mai devreme, în 2024, imprevizibilul miliardar american a amplificat vizibilitatea lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în circumstanțe care au dus la anularea votului. O decizie pe care Elon Musk a numit-o o lovitură de stat.
Poate fi platforma lui Musk interzisă în timpul alegerilor din Franța?
Sistemul judiciar francez nu stă cu mâinile în sân. O anchetă preliminară împotriva platformei a fost deschisă la începutul anului 2025 de către unitatea de criminalitate cibernetică a parchetului din Paris. De atunci, cazul a fost trimis mai multor judecători de instrucție. Rețeaua de socializare este acuzată de manipularea propriului său algoritm, o infracțiune rezervată de obicei hackerilor, și de complicitate la diseminarea de conținut ilegal de către utilizatori, de la negarea Holocaustului la pornografia infantilă.
Procedurile ar putea dura ani de zile, deoarece ar putea intra în conflict cu legislația europeană. Într-adevăr, legislația europeană recunoaște platformele ca furnizori de găzduire. Deși au obligații de moderare, acestea nu poartă responsabilitate directă pentru conținut, spre deosebire de editori. Parchetul francez susține că X este complice la infracțiunile comise de utilizatorii săi. O percheziție a fost chiar efectuată în februarie 2025, însoțită de un comunicat de presă al parchetului. Măsurile specifice de investigație sunt însă încă în curs. Apărarea nu a avut încă acces la dosarul cauzei.
Cu nouă luni înainte de alegerile prezidențiale franceze, Elon Musk are o rețea de 250 de milioane de urmăritori și un algoritm pe care refuză să-l facă cu totul transparent, dar o anchetă judiciară i-ar putea contesta dreptul de a o folosi așa cum consideră de cuviință. În timp ce sprijinul său este un dezavantaj pentru Marine Le Pen, care încearcă să se distanțeze de mișcarea Trump, un segment al electoratului de extrema dreaptă, în rândul căruia Musk se bucură de o anumită aură, l-ar putea privi favorabil și rețeaua lui Musk i-ar putea influența definitiv atunci când își vor exprima votul pe 18 aprilie 2027.
