Fără jurământ, fără mandat: Proiectul care schimba regulile pentru deputații din noua legislatură
Deputații, care vor refuza să depună jurământul la preluarea mandatului, riscă să-și piardă funcția. Această nouă regulă prevăzută în proiectul Codului de organizare și funcționare a Parlamentului a fost intens dezbătută astăzi, 21 august, la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități.
Au strânit discuții aprinse și amendamentele vizând limba de vorbire în Legislativ și traseismul politic.
Traseismul politic: Azi ești unionist, mâine – comunist
Această prevedere urmărește descurajarea deputatului de a părăsi fracțiunea partidului pe lista căruia a fost ales. În același timp, documentul nu îi poate interzice explicit acest lucru, decizia rămânând la discreția morală a fiecărui ales al poporului.
„Este un mandat neimperativ. Odată ales, deputatul nu mai are nicio obligație juridică față de partidul care l-a propulsat în Parlament. Există mai multe decizii ale Curții Constituționale care prevăd acest lucru, el rămânând doar cu o obligație morală. Nu poți interzice ca un deputat să părăsească o fracțiune. Însă putem, prin mecanisme interne, să-l descurajăm, astfel încât să nu aibă posibilitatea de a forma o fracțiune parlamentară a unui partid care nu a acces în Parlament”, a explicat secretarul Comisiei, Igor Talmazan.
Un alt membru al Comisiei, Vasile Grădinaru, a adăugat că, dacă dintr-o fracțiune iese un grup de deputați, aceștia nu vor putea forma o fracțiune cu o altă denumire decât cea din care au plecat: „De exemplu, dacă a fost în Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, își poate numi fracțiunea Partidul Socialiștilor sau Partidul Comuniștilor”.
În discuție a intervenit deputatul Vasile Tarlev, care a întrebat: „Ce câștigă țara din această prevedere?”.
Vasile Grădinaru i-a răspuns că măsura protejează încrederea cetățeanului în procesul electoral: „A votat un unionist, iar mâine acesta devine comunist sau invers. Al doilea aspect ține de prevenirea corupției, pentru că cunoaștem cazuri în care deputații trec dintr-o fracțiune în alta contra unor sume de bani”.
În plus, el a menționat că rolul unui deputat independent sau neafiliat nu diferă în mare măsură de cel al unui membru de fracțiune, cu unele excepții: „Dacă vrei să fii deputat independent, poți fi, pentru că ai absolut aceleași drepturi ca și toți ceilalți colegi. Însă nu participi la funcțiile de conducere ale Parlamentului”.
Limba de comunicare: Documentele în română, adresările – în oricare altă limbă
Un alt subiect discutat a vizat temerea deputaților proruși că nu vor putea vorbi limba rusă în Parlament. Alexandr Stoianoglo a întrebat care va fi limba de comunicare și dacă vor fi interzise celelalte limbi.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a calmat îngrijorările opoziției, precizând că „se păstrează dreptul de a face declarații în limbile minorităților atunci când vă adresați alegătorilor – fie în găgăuză, rusă sau ucraineană. Te adresezi într-o limbă cunoscută de alegătorul tău. Însă actele normative ale Parlamentului se vor întocmi în limba română și se vor traduce în alte limbi, după caz”.
Depui jurământul sau pierzi mandatul de deputat
Depunerea jurământului reprezintă o noutate în cultura parlamentară de la Chișinău și este prevăzută în premieră în noul proiect de Cod. Neîndeplinirea acestei condiții va produce efecte juridice.
După prezentarea raportului Curții Constituționale privind rezultatele alegerilor parlamentare, președintele ședinței va invita deputații la tribuna centrală pentru a depune următorul jurământ:
„Jur să îndreptățesc încrederea acordată de popor, să particip cu bună-credință la exercitarea puterii de stat, să respect Constituția și legile țării, să îndeplinesc îndatoririle ce îmi revin în calitate de deputat, iar acțiunile pe care le voi întreprinde să fie numai spre folosul și bunăstarea poporului”.
„Jurământul este un act simbolic, un angajament al persoanei de a respecta dreptul și obligația față de cetățeni de a-și realiza promisiunile făcute când a candidat”, a precizat Igor Talmazan.
Nedepunerea jurământului în termen de 30 de zile va declanșa procedura de ridicare a mandatului.
„Când deputatul refuză să depună jurământul în termenul prevăzut de lege, așa cum se întâmplă în majoritatea parlamentelor, acesta va fi temei de ridicare a mandatului. Nu se intră în exercițiul funcției până nu se depune jurământul”, a explicat Veronica Roșca.
Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschi, a spus că nu este împotriva acestei prevederi, dar o consideră o sancțiune prea dură, sugerând colegilor să analizeze și alte opțiuni.
Vasile Tarlev a propus ca deputații care nu depun jurământul să fie sancționați prin lipsirea dreptului de vot sau de participare la ședințe până la depunerea acestuia.
În replică, Vasile Grădinaru le-a transmis deputaților că, odată ce au făcut promisiuni alegătorilor, nu pot renunța la depunerea jurământului: „Ori depui jurământul, ori nu îl depui”.
Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului urmează să fie dezbătut în lectura a doua, iar odată aprobat, va intra în vigoare fie din următoarea sesiune a legislativului, fie când va fi ales viitorul parlament.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, prezentat public pe 7 aprilie de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) propune limitarea traseismului politic, disciplinarea dezbaterilor din plen și introducerea unor mecanisme noi, precum „Ora Guvernului” și „Ziua opoziției”. Opoziția critică propunerile majorității parlamentare.
Documentul introduce și obligativitatea unui program legislativ anual, elaborat împreună cu Guvernul, care să includă prioritățile de aderare la UE și să asigure o mai bună predictibilitate a activității parlamentare.
Totodată, sunt extinse atribuțiile Parlamentului și ale comisiilor în domeniul integrării europene, inclusiv în monitorizarea implementării angajamentelor.
Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului urmează să fie trimis Comisiei de la Veneția pentru expertizare.
CITIȚI ȘI:
