Parlamentul trebuie să transpună 90% din legislația UE până la sfârșitul anului 2026. Spatari: „Acesta este anul crucial"
Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională mai mult de 90% din toată legislația europeană până la sfârșitul anului 2026, iar tratatul de aderare la Uniunea Europeană ar putea fi semnat până în 2028. Declarațiile au fost făcute pe 21 august de Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, într-o emisiune la postul Realitatea.
„Până la sfârșitul anului acesta trebuie să transpunem în legislația Republicii Moldova mai mult de 90% din toată legislația europeană. Deci anul acesta este anul crucial. Dacă trecem de acest an, din perspectiva legislației, vor rămâne puține pentru primăvara anului viitor. Și cred că anul viitor, până în vară, trebuie să transpunem integral toată legislația UE în Republica Moldova", a declarat Spatari.
Parlamentul a organizat deja audieri pe toate cele 33 de capitole de negociere, invitând ministerele să raporteze progresul pe fiecare proiect de lege. Potrivit lui Spatari, ministerele au confirmat că sunt în grafic, cu câteva excepții.
Potrivit deputatului, dacă R. Moldova va demonstra că a avansat suficient, Uniunea Europeană ar putea recunoaște acest progres și semna tratatul de aderare până în 2028. Procesul nu se oprește însă acolo — tratatul trebuie ratificat ulterior de parlamentele tuturor statelor membre, iar în unele cazuri, cum ar fi Franța, poate fi necesară organizarea unui referendum.
Reforma justiției, cea mai dificilă
Întrebat care sunt reformele cele mai dificile, Spatari a recunoscut că justiția este domeniul cel mai complicat care depinde de mai mulți factori.
„Eu cred că reforma justiției este reforma crucială. Ea este dificilă pentru că depinde de mulți factori și nu depinde doar de parlament sau doar de guvern. Depinde de sistemul de justiție, care este autonom. Și sistemul judecătoresc este putere separată în stat, care trebuie să se autoreglementeze", a explicat Spatari.
Procesul de vetting a înregistrat dificultăți, în special pe dimensiunea Procuraturii, unde unele decizii ale Comisiei nu au fost luate în considerare de Consiliul Superior al Procurorilor. Spatari a subliniat că acest proces trebuie dus până la capăt.
Agricultura, o reformă esențială pentru aderare
Un alt domeniu complex este agricultura, unde R. Moldova trebuie să se pregătească pentru integrarea în Politica Agricolă Comună a UE, cel mai mare buget al Uniunii Europene. Spatari a subliniat că fermierii moldoveni vor avea acces la subvenții europene semnificativ mai mari decât cele disponibile astăzi în țară, cu condiția să devină mai transparenți.
„Agricultorii, fermierii din Republica Moldova, din momentul aderării vor avea acces la politica agricolă comună, la aceste subvenții care sunt multiplu față de cât poate Republica Moldova astăzi să ofere și să subvenționeze agricultura. Însă pentru asta fermierii trebuie să fie mai transparenți și asta înseamnă să-și declare parcelele în sistemul informațional", a spus Spatari.
Potrivit lui Spatari, , fermierii vor trebui să declare parcelele agricole, istoricul culturilor crescute în ultimii ani și, în cazul creșterii animalelor, numărul de capete și proveniența acestora.
Reforma administrativă și amalgamarea, legate de absorbția fondurilor europene
Reforma teritorial-administrativă și amalgamarea primăriilor nu sunt direct condiții de aderare, dar sunt esențiale pentru capacitatea țării noastre de a absorbi fondurile europene, a mai explicat Spatari. În prezent, banii europeni intră prin guvernul central, care servește drept intermediar între Bruxelles și proiectele locale. Intenția este ca pe viitor autoritățile locale să poată primi fonduri direct de la Bruxelles, fără să depindă de bugetul de stat.
*„Intenția este pe viitor ca și autoritățile locale să poată primi bani direct de la Bruxelles, să nu depindă de bugetul de stat, de centru. Și pentru asta avem nevoie de autorități mai puternice la nivel regional sau local. Din ce a spus și domnul premier, probabil vorbim de mult mai puține, de până la 10 unități teritoriale, inclusiv municipiul Chișinău, Găgăuzia și câteva regiuni. Aceste regiuni vor avea o capacitate proprie și competențe, ca să poată scrie proiecte, implementa proiecte, primi bani direct de la Bruxelles și dezvolta servicii regionale", a menționat Spatari.
Republica Moldova are în prezent 896 de primării, numărul fiind deja redus față de anii anteriori ca urmare a primei etape de amalgamare. Spatari a precizat că din acest număr mare de primării doar 40 au capacitatea necesară pentru a gestiona proiecte europene de sine stătător, ceea ce subliniază necesitatea urgentă a reformei administrative.
Amintim că Parlamentul Republicii Moldova s-a convocat în sesiune extraordinară în perioada 20–26 august 2026, la solicitarea președintelui legislativului, Igor Grosu. Pe agenda sesiunii sunt 37 de proiecte de acte normative, dintre care 23 vizează angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Printre domeniile vizate se numără justiția, protecția socială, mediul, infrastructura, piața financiară, mass-media și securitatea rutieră. Ședințele plenare sunt programate pentru 24 și 25 august.
Republica Moldova a făcut un nou pas în procesul de aderare la UE, după ce, pe 14 iulie, a fost deschis oficial un nou grup de capitole de negocieri care vizează politica externă, securitatea, apărarea și politica comercială comună.
Țara noastră a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, odată cu Ucraina, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă. În același an, Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat.
CITIȚI ȘI:
