R. Moldova pregătește primul program de cooperare internațională pentru dezvoltare: va oferi expertiză în integrare europeană și ajutor umanitar către state din Europa și Asia

Republica Moldova și-a elaborat primul program de sprijin cu expertiză, ajutor umanitar și dezvoltare pentru alte state, pentru perioada 2027–2030. Documentul, aflat în consultări publice, are un buget indicativ de 7 milioane de lei și marchează trecerea R. Moldova din poziția de beneficiar de asistență internațională în cea de furnizor emergent.
Potrivit proiectului, țara noastră urmează să transfere expertiză în reforma administrației publice, digitalizare, bună guvernare, securitate energetică și integrare europeană către state din Europa de Sud-Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Ucraina, Armenia și Tadjikistanul sunt menționate ca potențiali beneficiari.
Ce este și de ce contează acest program
Programul reprezintă principalul document de planificare strategică al Republicii Moldova în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Documentul stabilește viziunea, obiectivele, prioritățile geografice și tematice, mecanismele de implementare și cadrul de monitorizare pentru perioada 2027–2030.
Potrivit notei de fundamentare, R. Moldova, țară care a fost ea însăși beneficiară de asistență internațională timp de trei decenii, își asumă prin acest program rolul de partener activ în sprijinirea altor state. „Republica Moldova este un partener responsabil și credibil al comunității internaționale, care contribuie, în limita capacităților sale, la dezvoltarea durabilă, consolidarea rezilienței și răspunsul la nevoile umanitare ale statelor și comunităților partenere", se arată în documentul de viziune al programului.
Programul este corelat și cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul negocierilor de aderare la UE, la Capitolul 30 „Relații Externe", precum și cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
7 milioane de lei pentru patru ani. Cum sunt distribuiți
Bugetul total indicativ al programului pentru perioada 2027–2030 este de 7 milioane de lei, finanțați din bugetul de stat. Distribuția pe ani este următoarea: 1 milion de lei în 2027, 2 milioane în 2028 și câte 2 milioane de lei în 2029 și 2030, ultimii doi ani urmând a fi confirmați în cadrul ciclurilor bugetare ulterioare.
Documentul precizează că aprobarea programului nu instituie obligații financiare permanente și nu stabilește cote obligatorii de finanțare, implementarea depinzând de resursele aprobate anual prin legea bugetului de stat. Fondurile sunt destinate finanțării activităților aprobate prin Planurile anuale, inclusiv proiectelor de cooperare tehnică, granturilor, contribuțiilor voluntare și intervențiilor de asistență umanitară.
Ce expertiză va oferi R. Moldova și cui
Programul identifică domeniile în care Republica Moldova dispune de avantaje comparative și în care poate contribui eficient la dezvoltarea capacităților altor state. Lista este concretă și reflectă experiența acumulată în ultimii ani: reforma administrației publice, digitalizarea serviciilor publice, buna guvernare, managementul finanțelor publice, armonizarea legislației cu acquis-ul european, securitatea energetică și gestionarea situațiilor de urgență.
Un element distinct este menționarea explicită a experienței Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice al Republicii Moldova ca model exportabil către state partenere, prin asistență tehnică. De asemenea, țara noastră poate transfera expertiză în domeniul managementului migrației, politicilor pentru diasporă și valorificării remitențelor pentru dezvoltare.
Prioritățile tematice complete ale programului includ buna guvernare și consolidarea instituțiilor democratice, securitatea umană și reziliența societală, transformarea digitală și inovarea, dezvoltarea economică durabilă, educația și formarea, sănătatea și protecția socială, mediul și schimbările climatice, egalitatea de gen și tranziția energetică.
Unde va interveni R. Moldova: de la Ucraina la Asia Centrală
Din punct de vedere geografic, programul stabilește o concentrare a intervențiilor asupra unui număr limitat de regiuni, pentru a asigura eficiența utilizării resurselor. Principala prioritate geografică este Europa de Est și Caucazul de Sud, cu accent pe susținerea proceselor de reformă, consolidarea instituțiilor democratice și promovarea integrării europene. Cu titlu exemplificativ, documentul menționează Ucraina, Armenia și Republica Tadjikistan ca potențiali beneficiari.
Europa de Sud-Est reprezintă o prioritate complementară, cooperarea urmând să aibă un caracter preponderent tehnic și instituțional, orientat spre schimbul de experiență în domenii în care țara noastră are expertiză relevantă. Asia Centrală este identificată ca regiune de interes emergent, în contextul importanței sale crescânde în relațiile externe ale UE.
Programul prevede și posibilitatea unor intervenții selective în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Africa Subsahariană, realizate preponderent prin mecanisme multilaterale sau prin organizații internaționale, în funcție de prioritățile politicii externe și resursele disponibile. În situații de criză umanitară majoră, intervențiile pot fi realizate în afara priorităților geografice stabilite.
Asistența umanitară, componentă distinctă a programului
O secțiune separată a documentului este dedicată asistenței umanitare, care acoperă întregul ciclu de gestionare a crizelor — de la prevenire și pregătire până la răspuns, recuperare timpurie și consolidarea rezilienței.
Asistența umanitară poate îmbrăca mai multe forme: contribuții financiare, bunuri și materiale de primă necesitate, sprijin logistic și tehnic, asistență medicală sau echipe de intervenție la dezastre. MAE va colabora în acest sens cu Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar Agenția Rezerve Materiale poate contribui prin acordarea de bunuri din rezervele de stat.
Programul subliniază că intervențiile umanitare respectă principiile umanității, imparțialității, neutralității și independenței operaționale și vor fi realizate în complementaritate cu mecanismele UE și ONU.
Programul se află în prezent în etapa de consultări publice, urmând să fie supus aprobării Guvernului.