Experți: Emigrarea, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației pun presiune pe economia Republicii Moldova
Republica Moldova pierde constant din populație, iar declinul demografic afectează tot mai puternic economia și piața muncii. De la aproximativ 4.3 milioane de locuitori în 1991, populația țării a ajuns la circa 2.4 milioane în 2024, potrivit recensământului. Demografii și experții în politici economice indică drept principale cauze emigrarea masivă, natalitatea redusă și îmbătrânirea populației, fenomene care diminuează forța de muncă și pun presiune tot mai mare pe sistemele social și economic.
În ultimele trei decenii și jumătate, Republica Moldova s-a confruntat cu o reducere drastică a numărului populației. Demograful Valeriu Sainsus afirmă că recensământul din 2024 confirmă tendințele demografice manifestate de-a lungul ultimelor decenii, fără schimbări esențiale în evoluția acestora.
„Republica Moldova este într-o cădere liberă la compartimentul populației”, a declarat demograful Valeriu Sainsus la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova. Potrivit lui, cauzele declinului sunt multiple și interconectate, între acestea numărându-se migrația și scăderea natalității.
Sainsus atrage atenția în special asupra emigrării familiilor, fenomen care a dus la pierderea unor generații întregi. „Prin migrație am pierdut două generații, generația părinților și generația copiilor”, a explicat specialistul.
În același timp, natalitatea a scăzut considerabil, iar numărul deceselor compensează în totalitate numărul nașterilor. Potrivit demografului, această situație contribuie direct la îmbătrânirea populației și afectează piața muncii prin reducerea numărului persoanelor apte de muncă.
Șefa Centrului de Cercetări Demografice, Olga Găgăuz, consideră că autoritățile trebuie să elaboreze politici publice capabile să adapteze societatea la schimbările demografice. Ea susține că obiectivul principal trebuie să fie adaptarea instituțiilor și a sistemului social la reducerea și îmbătrânirea populației.
„Scopul principal al politicilor demografice trebuie să fie adaptarea socială și guvernamentală la aceste schimbări în structura populației și în efectivul mai scăzut al populației”, a declarat Olga Găgăuz.
Experta consideră că dezvoltarea economică trebuie să fie una dintre principalele direcții de intervenție. Lipsa locurilor de muncă și a oportunităților pentru tineri îi determină pe aceștia să plece peste hotare, iar migrația pentru studii contribuie, la rândul său, la pierderea forței de muncă tinere.
„Lipsa locurilor de muncă, lipsa oportunităților de angajare pentru tineri, provoacă ca aceștia să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă”, a spus Găgăuz. Ea a menționat și migrația tinerilor pentru studii, explicând că mulți dintre cei care absolvă instituții de învățământ din Uniunea Europeană ajung să se angajeze și să se integreze în țările respective.
Declinul demografic are consecințe directe și asupra economiei naționale, susține expertul în politici economice Veaceslav Ioniță. Acesta descrie evoluția economică a Republicii Moldova de la independență drept una contradictorie: în timp ce salariile și pensiile au crescut semnificativ, Produsul Intern Brut, producția industrială și cea agricolă nu au reușit să recupereze integral pierderile înregistrate în anii 1990.
„În anul '91, Produsul Intern Brut am luat 100%, iar în 99 noi am ajuns la minimul de 37.7%, practic o scădere de trei ori comparativ cu '91”, a explicat Ioniță.
Expertul a precizat că, după declinul sever din anii '90, economia a revenit treptat, însă nivelul actual al PIB-ului rămâne problematic în raport cu evoluțiile istorice. El a amintit că cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2019, urmată de o scădere puternică în 2020 și de o revenire în 2021, dar și că în prezent indicatorul rămâne sub nivelul din 2021. „Produsul Intern Brut, din păcate, încă avem mulți ani pentru ca să ajungem unde am fost”, a declarat Veaceslav Ioniță, referindu-se la recuperarea economică.
Potrivit expertului, situația este dificilă și în ceea ce privește producția industrială și agricolă, iar migrația masivă și reducerea populației limitează în continuare potențialul de dezvoltare al țării. În același timp, Ioniță subliniază că există și un indicator economic care a înregistrat o evoluție favorabilă: salariul mediu.
„Unicul lucru unde s-a reușit este la salariul mediu pe economie, care în prezent este de două ori și ceva mai mare decât în '91 și cu mult mai mare decât în perioada sovietică, cu vreo 40% mai mare”, a spus expertul.
Datele oficiale arată că, în prezent, în Republica Moldova se nasc anual aproximativ 24 de mii de copii, în timp ce numărul deceselor depășește 35 de mii. Astfel, sporul natural rămâne negativ, iar emigrarea accentuează pierderea populației.
În ultimele trei decenii, Republica Moldova a pierdut peste 30% din populație, în principal din cauza emigrării masive și a sporului natural negativ. În aceste condiții, depopularea devine nu doar o problemă demografică, ci și una economică, afectând piața muncii, ritmul de dezvoltare și capacitatea statului de a susține sistemele sociale.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
