Revista presei | Vasile Tofan, la Istanbul: Cursa a pornit de pe continentul asiatic și s-a încheiat pe cel european, exact în direcția în care merge și țara noastră
În presă găsim articole care readuc în actualitate importanța proclamării independenței R. Moldova după destrămarea URSS. Mass-media are în vizor și competiția de la Istanbul la care a participat premierul Vasile Tofan, alături de fiul său, traversând duminică strâmtoarea Bosfor în cadrul unei curse de înot de 6,5 kilometri. Presa atrage între timp atenția că până la începutul unui nou an de învățământ au rămas zile numărate și punctează schimbările care urmează a fi implementate în sistemul educațional de la 1 septembrie.
Jubileul de 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova reprezintă mai mult decât o aniversare oficială, constată istoricul Anatol Țăranu, semnatar al Declarației de Independență, într-un editorial publicat de IPN. Este un moment legitim pentru o reflecție lucidă asupra drumului parcurs, asupra sensului actului de la 27 august 1991 și, mai ales, asupra proiectului național pe care generația independenței l-a moștenit și pe care generațiile de astăzi sunt chemate să-l ducă mai departe, comentează istoricul. Potrivit lui Anatol Țăranu, după trei decenii și jumătate de existență statală independentă, întrebarea nu mai este doar ce am câștigat prin desprinderea de Uniunea Sovietică, ci și ce am făcut cu libertatea dobândită și în ce direcție trebuie să evolueze Republica Moldova pentru ca independența să devină deplină în sens politic, identitar, instituțional și european.
Jurnal.md scrie că după 35 de ani de când am părăsit sistemul sovietic, iar Republica Moldova și-a proclamat independența, salariile reale în țara noastră au crescut puțin peste două ori față de cele din 1991. Economistul Veaceslav Ioniță susține că, în pofida multiplelor probleme, nivelul de trai și infrastructura sunt astăzi net superioare celor de acum 35 de ani. Potrivit expertului, una dintre principalele provocări pentru Republica Moldova rămâne forța de muncă. În ultimii ani, numărul pensionarilor a crescut, în timp ce numărul salariaților a scăzut. Pentru 2026, sunt estimați aproape 650.000 de salariați și circa 530.000 de pensionari.
Și postul public Moldova 1 constată că Republica Moldova pierde constant din populație, iar declinul demografic afectează tot mai puternic economia și piața muncii. De la aproximativ 4.3 milioane de locuitori în 1991, populația țării a ajuns la circa 2.4 milioane în 2024, potrivit recensământului. Demografii și experții în politici economice indică drept principale cauze emigrarea masivă, natalitatea redusă și îmbătrânirea populației, fenomene care diminuează forța de muncă și pun presiune tot mai mare pe sistemele social și economic, notează postul de televiziune.
Tot de pe Moldova 1 aflăm că ecosistemul de start-up-uri din Republica Moldova crește cu aproape 20% pe an, investițiile s-au dublat, iar numărul de companii inovatoare s-a triplat în ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate Olga Melniciuc, directoarea executivă a Start-Up Moldova în cadrul emisiunii „Banii”, de la Moldova 1. Aceasta afirmă căprincipala provocare rămâne accesul la finanțare, dar și capacitatea fondatorilor de a gândi din start pentru piețele internaționale.
Agenția Moldpres îl citează pe premierul Vasile Tofan, care a traversat duminică strâmtoarea Bosfor în cadrul unei curse de înot de 6,5 kilometri. Șeful Cabinetului de miniștri a efectuat maratonul acvatic alături de fiul său, căruia îi făcuse această promisiune la începutul anului curent, notează agenția de știri. „Cursa a pornit de pe continentul asiatic și s-a încheiat pe cel european, exact în direcția în care merge și țara noastră. Revenim la Chișinău cu bateriile încărcate și cu inima plină. Ne așteaptă mult de lucru acasă”, a punctat Tofan.
Iar TVR Moldova semnalează că situația hidrologică de pe râul Nistru devine tot mai îngrijorătoare. Postul de televiziune îl citează pe ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, potrivit căruia aportul de apă în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să scadă și a ajuns la noi minime istorice. În ultimele cinci zile, debitul mediu de intrare în lac a fost de doar 19 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 38 de metri cubi pe secundă la începutul lunii august, precizează oficialul. Ministrul Mediului menționează că situația pune presiune tot mai mare pe ecosistemul Nistrului, dar și pe aprovizionarea cu apă.
Va reuși Guvernul, cu câteva mii de lei, să-i liniștească pe bugetarii nemulțumiți de salarii? – analizează Europa Liberă. Guvernarea PAS a „eșuat” în a-și onora promisiunile de a majora salariile bugetarilor de la 1 septembrie, iar plățile unice de câteva mii de lei pentru o amânare de patru luni de „nu rezolvă problema”, spun invitații podcastului „Dincolo de Știri”, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Dar în ce măsură vor compensa aceste plăți amânarea și vor calma spiritele? „Nu rezolvă problema, adică nimeni nu crede că această problemă e rezolvabilă. E o lovitură foarte dură pentru PAS. E un eșec răsunător această întârziere, această neonorare a promisiunilor”, spune Nicolae Negru. Analistul amintește că majorările anunțate de fostul Guvern, în baza promisiunilor PAS din campania electorală, aveau o dată exactă: 1 septembrie 2026. Dar ex-premierul Alexandru Munteanu „nu s-a ținut de cuvânt, pentru că nu avea banii necesari” și de aceea a încercat să „grăbească o reformă fiscală radicală”, care urma să fie aplicată din octombrie. „Acum, în sfârșit, putem să ne dăm seama de ce a plecat din post Alexandru Munteanu. […] Acum ne dăm seama și despre acel conflict care a existat între Munteanu și ministrul Educației”, afirmă Negru.
TV8 amintește între timp că au rămas mai puțin de zece zile până la începutul noului an școlar 2026–2027. Conform Planului-cadru adoptat de autorități, elevii vor avea parte de trei vacanțe mai lungi, iar cei din clasele a IV-a vor primi din nou note la disciplinele de examen. Totodată, profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și limbă și literatură română pentru alolingvi, care se angajează în instituțiile publice de învățământ general, vor beneficia de indemnizații unice de până la 375.000 de lei, rezumă postul de televiziune. Tot TV8 amintește că 73 de școli, în care învață aproximativ 1.328 de elevi, vor fi reorganizate.
