Corespondență Dan Alexe | „Coaliția voluntarilor” pentru Ucraina se reunește la Kiev, dar nu toate țările UE participă la sprijinul militar
Sărbătoarea Națională a Ucrainei, pe 24 august, marchează ziua din 1991 când Ucraina a adoptat Actul Declarației de Independență și s-a eliberat de Uniunea Sovietică, cu puțin înainte de R. Moldova.
La Kiev, liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit vor prezida împreună, cu această ocazie (deși o parte din participanți vor fi prezenți doar virtual, prin video), reuniunea țărilor care promit sprijin pentru apărarea Ucrainei, într-un moment marcat de întețirea atacurilor asupra civililor și a infrastructurilor civile din Ucraina.
Coaliția țărilor care doresc să participe la apărarea Ucrainei („Coalition of the Willing”) este compusă din circa 36 de țări, majoritatea fiind țări europene, reuniunea de luni concentrându-se pe sprijinul militar pe termen scurt pentru Kiev și pe garanțiile de securitate pe termen lung „pe care armatele țărilor europene le pot oferi”, cum a formulat-o Emmanuel Macron, cel care a fost la originea coaliției.
Nu toate țările din UE fac însă parte din Coaliție, iar o țară ca Bulgaria tocmai s-a retras… abia luna trecută!…
Ce este „Coaliția voluntarilor” pentru Ucraina
Emmanuel Macron a marcat această aniversare a zilei naționale a Ucrainei anunțând deja duminică, 23 august, în ajunul reuniunii Coaliției Voluntarilor, trimiterea unor noi sisteme de interceptare a rachetelor balistice trase de Rusia, în absența faimoaselor Patriot promise de Trump, dar încă nelivrate.
Rămâne, desigur, de văzut unde vor fi găsiți acești interceptori, deoarece trebuie mai întâi pus la punct un întreg sistem de finanțare si crearea unei linii industriale de producție.
Acum sunt așteptate contribuțiile participanților. Doar că nu există o listă oficială de membri. Coaliția (lansată în martie 2025, co-prezidată de Macron și inițial de fostul premier britanic Keir Starmer) n-a publicat niciodată o listă formală; „Membru” înseamnă în practică „cine participă la reuniuni”. Cifra vehiculată e de circa 34 de țări plus Ucraina, dintre care multe non-UE: Marea Britanie, Norvegia, Canada, Turcia, Islanda, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Albania, Muntenegru.
Statele UE care nu participă au fost, de la început, Ungaria și Malta. La reuniunea de la Paris din 4 septembrie 2025, președinția franceză a publicat lista celor 35 de participanți, iar presa a notat explicit că dintre membrii UE lipseau doar Slovacia, Ungaria și Malta. Slovacia e un caz ambiguu - există indicii că ar fi aderat, totuși, în ciuda retoricii premierului Robert Fico, dar Guvernul de la Bratislava a repetat că nu va trimite sprijin militar Ucrainei. Austria a participat (de la distanță), deși unele analize o trec printre cele care rămân în afara Coaliției, invocând neutralitatea sa permanentă.
Bulgaria a fost membră, apoi a ieșit - abia în iulie 2026, adică... luna trecută. Guvernul anterior aprobase participarea în 2025, iar Bulgaria a fost pe lista reuniunii de la Paris din septembrie 2025. Rumen Radev, devenit premier în mai 2026, a refuzat invitația la reuniunea de la Paris din 13 iulie 2026, spunând că „locul Bulgariei nu este acolo” și că țara sa nu va participa la o coaliție care insistă pe continuarea ajutorului financiar și militar pentru Ucraina.
Socoteala finală ar fi, așadar, mai degrabă de 23–24 de țări din 27 ale UE participă, iar cifra e schimbătoare, tocmai fiindcă nu este o organizație cu acte și reguli scrise și semnate, ci deocamdată doar o listă de prezență.
Bulgaria și alte țări cu o poziție ambiguă
Prezent la Paris pentru ceremoniile din 14 iulie, noul prim-ministru bulgar, Rumen Radev, ales pe 19 aprilie, s-a arătat grav lipsit de curtoazie față de diplomația franceză. După ce a participat la cina șefilor de stat și de guvern din coaliția voluntarilor, organizată luni, 13 iulie, la Palatul Elysée, la invitația lui Emmanuel Macron, Radev, cunoscut pentru discursurile sale proruse, a anunțat tot la Paris că Bulgaria va părăsi acest grup de țări în favoarea sprijinirii Ucrainei și a consolidării apărării europene împotriva amenințării rusești.
Președinte al Bulgariei între 2017 și 2026, o funcție în mare parte onorifică, Radev atrăsese deja atenția în Europa pentru remarcile sale proruse. Dar, de când a devenit prim-ministru, el a anunțat, imediat după alegerea sa, că Bulgaria nu va mai oferi asistență militară Ucrainei.
Radev nu a fost prezent nici la summitul Ucraina-Europa de Sud-Est, organizat pe 15 iulie, la Kiev, de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, chiar și președintele foarte prorus al Serbiei vecine, Aleksandar Vučić, a mers atunci lq Kiev.
În schimb, și Donald Tusk, prim-ministrul polonez, care conduce una dintre cele mai puternice armate ale NATO, a refuzat, la rândul său, să se alăture oricărei desfășurări în Ucraina din cauza apropierii țării sale de Rusia.
Oricum, viitorul acestui grup rămâne pus sub semnul întrebării începând cu alegerile prezidențiale din Franța, în aprilie anul viitor, când Macron nu se va mai putea prezenta, el încheind deja două mandate.
