Revista presei internaționale | Noi angajamente pentru Ucraina de Ziua Independenței; SUA și Canada, în război comercial
Presa internațională descrie modul în care se desfășoară Ziua Independenței Ucrainei, marcată pe fondul războiului și al eforturilor aliaților de a-și reafirma sprijinul pentru Kiev. Publicațiile analizează, totodată, evoluțiile războiului și consecințele acestuia asupra Rusiei, precum și principalele focare de tensiune de pe scena internațională, între care criza din Orientul Mijlociu și noua dispută comercială dintre Statele Unite și Canada.
Ucraina marchează Ziua Independenței pentru a cincea oară de la începutul războiului la scară largă declanșat de Rusia, iar la Kiev au venit mai mulți lideri europeni pentru a-și reafirma sprijinul, transmit agențiile de presă ucrainene. Potrivit Eurointegration, între cei prezenți în capitala ucraineană se numără președintele Consiliului European Antonio Costa, premierul Marii Britanii Andy Burnham, liderii statelor scandinave și baltice, dar și președintele Republicii Moldova Maia Sandu. Publicația scrie că în timpul vizitei la Kiev, Andy Burnham va participa la evenimentele dedicate Zilei Independenței Ucrainei și va prezida, alături de un alt lider, prima sa reuniune a „Coaliției voluntarilor”, consacrată modalităților prin care Marea Britanie poate continua să sprijine Ucraina.
The Kyiv Independent subliniază că subiectul a fost analizat în ajun de președintele Volodimir Zelenski cu liderii țărilor nordice și baltice care au venit încă de ieri la Kiev. Publicația menționează că aceste state se numără printre cei mai fideli aliați ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit The Kyiv Independent, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev și cu fostul vicepreședinte american Mike Pence, căruia i-a vorbit despre atacurile rusești cu rachete. El a semnalat că Ucraina are nevoie de mai multe rachete antiaeriene pentru sistemele Patriot, precizând că în acest an a primit doar 264 de astfel de rachete.
De Ziua Independenței Ucrainei, Marea Britanie și-a asumat un nou angajament militar față de Kiev, titrează Financial Times. Ziarul scrie că noul premier Andy Burnham s-a deplasat azi la Kiev, în prima sa vizită externă pentru a anunța sprijinul Londrei pentru dezvoltarea în Ucraina a unor rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Publicația dezvăluie că grupului britanic MBDA i se va permite să transmită informații clasificate despre componentele britanice ale rachetei SCALP, pentru ca Ucraina și Franța să poată crea linii de producție pe teritoriul ucrainean. Potrivit Financial Times, SCALP este versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow, ambele folosind tehnologii britanice și franceze. Ziarul notează că vizita lui Burnham are loc pe fondul avertismentelor Moscovei privind sprijinul militar britanic pentru Kiev și marchează o nouă etapă în politica externă a noului guvern de la Londra.
UNIAN informează că în noaptea de 24 august, dronele ucrainene au atacat trei centre logistice ale companiei ruse de comerț Ozon din regiunile Krasnodar, Stavropol și Daghestan. Potrivit publicației, în parcul industrial din Daghestan, unde se află un important centru logistic al companiei, atacul a provocat un incendiu de proporții, mai multe persoane fiind rănite. UNIAN citează un comunicat al companiei Ozon, care a confirmat atacurile și a anunțat evacuarea angajaților, suspendarea temporară a activității unor depozite și redirecționarea comenzilor. Publicația amintește că Ucraina a început să lovească depozitele Ozon după ce a distrus o mare parte dintre cele ale companiei de comerț Wildberries, văzută de Kiev ca o platformă de sprijin a armatei ruse prin comercializarea echipamentelor militare. Unian consemnează continuarea loviturilor ucrainene asupra altor ținte strategice din adâncul teritoriului rus, relatând despre atacuri lansate în aceeași noapte de 24 august asupra unor obiective petroliere din orașul Eisk, precum și asupra cosmodromului Plesețk, folosit de Rusia pentru lansări spațiale militare.
Criza carburanților din Rusia se agravează pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, iar situația ar putea avea consecințe serioase pentru economia rusă, scrie Deutsche Welle. Potrivit postului german, deficitul de benzină a ajuns în cel puțin 30 de regiuni, afectând transporturile, serviciile de taxi și curierat, dar și alte sectoare dependente de carburanți. Deutsche Welle citează economiști care avertizează că problemele din sectorul petrolier ar putea afecta producția de țiței și paraliza transporturile, industria și agricultura, în condițiile în care importurile nu ar putea acoperi necesarul intern. Un deficit prelungit ar putea alimenta nemulțumirea populației și crește presiunea asupra Kremlinului, consideră experții intervievați de Deutsche Welle.
The Wall Street Journal scrie că Rusia suferă pierderi mari pe frontul din Ucraina și se pregătește pentru o posibilă nouă mobilizare. Ziarul informează că armata rusă a testat recent în regiunea Kaliningrad procedurile pentru mobilizarea populației, inclusiv cazarea, alimentarea și înarmarea recruților, exerciții similare fiind organizate și în alte regiuni. The Wall Street Journal subliniază că o decizie privind mobilizarea încă nu a fost luată, dar ofensiva lentă din Donbas și pierderile tot mai mari ar putea determina Kremlinul să recurgă la această măsură. Publicația americană avertizează că o nouă mobilizare ar pune presiune suplimentară asupra economiei și pieței muncii din Rusia și ar putea provoca din nou panică în rândul populației, după exodul masiv de bărbați din țară în 2022.
The Telegraph scrie că Rusia a declanșat o nouă campanie de sabotaje asupra unor fabrici europene de armament. Sursele publicației susțin că pentru a evita o confruntare directă cu NATO serviciile secrete ruse implică în acte diversioniste membri ai grupărilor criminale locale. Publicația britanică relevă că în august au avut loc mai multe incidente la întreprinderi din Estonia, Bulgaria și Italia care produc armament pentru Ucraina. Analiștii intervievați de The Telegraph cred că scopul Moscovei e să testeze reacția NATO și să dezbine țările din estul și vestul Europei în atitudinea lor față de Rusia. Publicația britanică avertizează că sabotajele ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid, într-un moment în care NATO consideră că Rusia își pregătește capacitățile pentru un posibil conflict cu Alianța.
The Times semnalează în același context că Rusia ar putea folosi războiul electronic și falsificarea semnalului GPS pentru a devia drone ucrainene spre spațiul aerian al unor țări NATO. Publicația britanică atrage atenția că din martie, aproximativ zece drone și-ar fi schimbat traiectoria și au ajuns în Letonia, Estonia, Lituania și Finlanda, unele incidente provocând pagube minore infrastructurii energetice. The Times citează oficiali estonieni și letoni care consideră că astfel de incidente ar putea permite Moscovei să testeze reacția NATO, sistemele de apărare aeriană și procedurile de luare a deciziilor. Ziarul remarcă și îndemnul la vigilență făcut de ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, potrivit căruia aceste operațiuni hibride nu trebuie interpretate automat drept pregătiri pentru un atac militar asupra Alianței.
AFP analizează rezultatele alegerilor parlamentare din Kazahstan, primele desfășurate după reforma constituțională care a înlocuit parlamentul bicameral cu unul unicameral. Agenția de presă subliniază că după scrutinul de ieri, partidul Adilet al președintelui Kassîm-Jomart Tokaev a obținut peste 70 la sută din voturi, rezultat care-i permite să-și consolideze controlul asupra scenei politice. AFP menționează că în Parlament au intrat alte patru partide, toate pro-prezidențiale, iar rezultatul electoral întărește și mai mult poziția lui Tokaev, fără să aducă schimbări politice majore. Agenția subliniază că partidul învingător Adilet a fost creat în urmă cu trei luni, când s-a aliat cu formațiunea Amanat, principala forță politică a țării, într-o încercare declarată de a elimina moștenirea politică a fostului președinte Nursultan Nazarbaev. AFP notează că noua formațiune este condusă de un fost șef al administrației prezidențiale și susține deschis politica actualului președinte Kassîm-Jomart Tokaev. Potrivit agenției, deși noul parlament va primi atribuții suplimentare, președintele păstrează prerogative largi, iar revenirea funcției de vicepreședinte îi poate permite lui Tokaev să-și desemneze din timp succesorul.
Tensiunile internaționale se amplifică și în Orientul Mijlociu, unde Iranul a cerut țărilor arabe să nu susțină măsurile economice ale Statelor Unite împotriva Teheranului, amenințând cu lovituri aeriene asupra rutelor petroliere din Golful Persic. Associates Press notează că avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat o nouă campanie de izolare a economiei iraniene și a amenințat țările care continuă să facă afaceri cu Teheranul cu „probleme economice uriașe”. Agenția de presă amintește că războiul se apropie de pragul de șase luni, iar administrația Trump se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza costurilor conflictului și a impactului acestuia asupra prețurilor la energie, mai ales în perspectiva alegerilor legislative de la jumătatea mandatului. Strâmtoarea Ormuz rămâne unul dintre principalele puncte de presiune în conflict, relevă Associated Press, amintind că înainte de conflict, prin această rută maritimă era exportată o cincime din livrările mondiale de petrol. Statele Unite și Iranul au anunțat de două ori, în aprilie și iunie, acorduri de încetare a focului menite să restabilească libera navigație prin strâmtoare și să pună capăt conflictului, însă ambele înțelegeri s-au destrămat rapid, conchide Associated Press.
Mai multe publicații își concentrează atenția asupra impactului pe care l-ar putea avea eșecul negocierilor comerciale purtate la sfârșitul săptămânii trecute de Statele Unite și Canada. BBC notează că, după trei zile de tratative, cele două țări nu au ajuns la un acord, iar administrația de la Washington a anunțat tarife de 50% pentru importuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Postul britanic relatează că premierul canadian Mark Carney a suspendat negocierile și a anunțat că Ottawa va răspunde cu măsuri similare, „dolar pentru dolar”. Potrivit BBC, noile taxe americane vor viza inclusiv vinul, produsele lactate, îmbrăcămintea, echipamentele de hochei și cimentul, acestea adăugându-se tarifelor deja aplicate unor produse canadiene precum oțelul, cheresteaua și automobilele. Același serviciu de presă semnalează că escaladarea disputei comerciale riscă să afecteze ambele economii, prin creșterea costurilor pentru consumatorii americani, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și amenințarea locurilor de muncă dependente de comerțul dintre cele două țări.
