Dan Perciun, la Forumul Național al Cadrelor Didactice: „Profesorii au fost în primele rânduri ale luptei pentru limba română și recuperarea adevărului istoric”
Declararea independenței R. Moldova nu a fost un act spontan, ci rezultatul unei rezistențe culturale de lungă durată. Decizia luată de primul legislativ pe fundalul prăbușirii Uniunii Sovietice a fost un act de mare curaj civic. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a Forumului Național al Cadrelor Didactice cu tema „35 de ani de Independență: Istorie, Identitate și Demnitate Națională”, organizată la Chișinău, pe 24 august.
Evenimentul a debutat cu un omagiu adus celor care au contribuit direct la dobândirea independenței – deputați ai primului Parlament, alături de reprezentanți ai corpului diplomatic, istorici, profesori, directori de instituții de învățământ și elevi.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a evidențiat curajul intelectualilor din acea perioadă, care își riscau libertatea pentru poziția lor fermă de a revendicare crearea Republicii Moldova.
„Independența nu a început în sala Parlamentului și nici în ziua de 27 august 1991. Ea a fost pregătită timp de decenii de oameni care au refuzat să-și uite limba, să-și uite istoria și demnitatea. Profesorii și intelectualii au avut în acest drum un rol hotărâtor. Ei au fost în primele rânduri ale luptei pentru limba română și alfabet latin, pentru recuperarea adevărului istoric, pentru cultură, identitate și libertate”, a declarat Dan Perciun.
Ministrul a atras atenția asupra faptului că la acest eveniment sunt prezente două generații de politicieni care au luat și iau decizii istorice pentru țara noastră.
„Forumul de astăzi este o întâlnire simbolică între generația care a avut curajul să ia, în 1991, una dintre cele mai importante decizii din istoria noastră și generațiile cărora le revine responsabilitatea de a înțelege, de a păstra și de a duce mai departe sensul acelei alegeri. Toate acestea presupun că cetățeni înțeleg valoarea libertății și sunt pregătiți să-și asume responsabilitatea pentru viitorul comunității din care fac parte. La 35 de ani de la independență, Republica Moldova privește înainte cu o direcție clară și cu aspirația de a construi o țară pașnică, democratică, prosperă și respectată, parte a familiei europene”, a subliniat Perciun.
Peste 35 de ani, noua generație va culege roadele deciziilor luate de politicienii actuali, a adăugat oficialul.
„Responsabilitatea noastră este să-i lăsăm o Republică Moldova mai puternică, mai unită, mai democratică, cu școli mai bune și cu cetățeni care au încredere în viitorul propriei țări. Libertatea este moștenirea noastră. Educația este felul în care o păstrăm și o transmitem mai departe”, a conchis ministrul.
Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a apreciat promptitudinea elitelor de la acea vreme, care au simțit că regimul se clatină și au făcut un pas decisiv pentru a se desprinde de Uniunea Sovietică.
„Acel lucru se întâmpla într-un context în care un imperiu era în convulsii, era pe fundalul unui puci eșuat. Și oamenii aceștia realizau cât de mare era riscul și cât de puternic era încă sistemul de a strivi, de a persecuta. Dar ei și-au asumat acea decizie istorică și au votat independența. Eu mă închin în fața lor pentru curajul și demnitatea lor și pentru lecția de patriotism și de bărbăție pe care ne-au dat-o nouă. Suntem obligați să ducem Republica Moldova în Uniunea Europeană pentru a o pune la adăpost”, a declarat Igor Grosu.
Amintirile semnatarilor Declarației de Independență
Fostul președinte al Frontului Popular din Republica Moldova, ex-prim-vicepreședinte al Parlamentului, academicianul și scriitorul Ion Hadârcă, a povestit cum puterea de la Chișinău se opunea ordinelor de la Centru și cum, datorită curajului premierului de atunci, nu s-a reușit preluarea controlului militar asupra țării.
„Primele proiecte de renaștere națională prevedeau reabilitarea clasicilor, aducerea în prim-plan a problemelor ecologice, pentru că, de fapt, problemele ecologice au stat la baza acestei mișcări. S-au trezit satele amorțite și umilite. Noi, cei care eram criticați pentru că vorbim ‘limba bâcilor’, ne-am asumat îndrăzneala de a rosti adevărurile fundamentale. Se exercita presiune asupra republicilor unionale pentru a semna noul Tratat Unional, stabilit pentru începutul lunii august. Am fost în comisia de negociere și am optat pentru varianta: zero putere centrului. În dimineața zilei de 19 august, au venit doi generali, Osipov și Kolesov. Trupele aeropurtate erau deja în centrul Chișinăului, lângă lacul din Valea Morilor. Prim-ministrul de atunci a avut curajul să refuze intenția lor de a impune dictatura în Chișinău și în toată republica”, a amintit Hadârcă.
Fostul parlamentar a adăugat că, în cursul zilei de 19 august, au fost lansate apeluri la calm și întreprinse acțiuni de protejare a principalelor instituții ale statului și ale democrației.
„Noaptea, după ce s-au întors din concediu președintele Mircea Snegur și președintele Parlamentului, Alexandru Moșanu, a fost convocat Consiliul de Securitate și am fost desemnat, împreună cu ministrul de Externe, Nicolae Țîu, să reprezentăm Guvernul în exil (aflat în România - n.r.) în cazul eșecului proceselor democratice”, a adăugat Hadârcă.
Contextul dramatic din august 1991 și riscurile asumate de conducerea de atunci au fost descrise și de deputatul din primul și din actualul Parlament, Mihai Druță, care a amintit că Republica Moldova a fost unicul focar de opoziție fermă împotriva loviturii de stat de la Moscova.
Votant și semnatar al Declarației de Independență, Mihai Druță a povestit mai detaliat ce s-a întâmplat în ajunul proclamării independenței și la ce riscuri erau expuși politicienii care se opuneau puterii centrale.
Acesta a subliniat că Chișinăul a reprezentat „unicul focar de opunere reală față de Comitetul de Stat pentru Starea de Urgență” în contextul puciului declanșat la Moscova pe 18 august.
„A doua zi, imediat ce s-a aflat ce se întâmplă în țară, Prezidiul Parlamentului s-a convocat de urgență într-o ședință extraordinară. În regim de forță majoră, am stabilit că evenimentele de la Moscova reprezintă o lovitură de stat. La ora 14:00, Ion Hadârcă vorbea deja la televiziune și la radio, unde relata despre situația de la Moscova. A fost un act de curaj nemaipomenit. Nimeni nu știa ce va urma și care va fi deznodământul”, a menționat Druță.
Deputatul a descris cronologic acele momente. Potrivit acestuia, în cursul după-amiezii, Prezidiul Parlamentului, Guvernul și Președinția s-au întrunit într-o ședință comună, iar seara a fost publicată declarația comună a șefului statului și a Prezidiului cu privire la evenimentele din țară.
„Credeți-mă, vă spun cu mâna pe inimă, în opinia mea acesta este cel mai bun, cel mai obiectiv și cel mai curajos document publicat în timpul puciului despre evenimentele de atunci. La ora 21:00, pe o vreme ploioasă, în piața centrală a Chișinăului se desfășura un miting la care au luat parte președintele, deputații și circa 10.000 de persoane”, a continuat deputatul.
El a explicat că acea seară a fost extrem de tensionată, deoarece Chișinăul era înconjurat de trupe militare care așteptau ordinul de a interveni.
„Snegur își amintește în memoriile sale că noi nu ne dădeam seama atunci, în ardoarea noastră patriotică, că puteam fi arestați in corpore într-o singură clipă și duși în Siberia. De asemenea, fostul ministru de Interne, Ion Costaș, prin intermediul serviciilor sale informative, a stabilit ulterior că fusese alcătuită o listă cu 200 de deputați și alți demnitari de stat care urmau să fie arestați”, a mai spus deputatul.
Acesta a reconfirmat că în acea noapte s-a luat decizia ca Ion Hadârcă și Nicolae Țîu, ministrul de Externe, să fie trimiși la București pentru ca, în cel mai negru scenariu, să reprezinte acolo Guvernul în exil.
La rândul său, Ion Mereuță, doctor habilitat în medicină și deputat în primul Parlament, a afirmat că motorul înțelepciunii naționale din acea vreme s-a aflat în comunitatea pedagogică și academică, cea care a format personalitățile viitorului.
„Ne-ați întrebat cum a fost posibilă această acțiune. În primul rând, libertatea de exprimare și de asociere după perestroika lui Gorbaciov. În acești ani, noi am avut posibilitatea să vorbim, să ne întâlnim, să avem cenaclurile literare care au devenit, într-adevăr, cuibul înțelepciunii noastre naționale. Independența a fost pregătită de toți cetățenii. Focul acesta al libertății, setea de libertate și dragostea de țară, de limbă, de alfabet erau în sufletul tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat Ion Mereuță.
Forumul Cadrelor Didactice s-a încheiat cu adoptarea unui angajament comun privind educația pentru anul de studii 2026 - 2027. Documentul prevede integrarea mai consistentă a educației bazate pe valori în școli, valorificarea Declarației de Independență ca reper educațional, cultivarea respectului pentru Drapelul de Stat, Stema de Stat și Imnul Republicii Moldova, precum și implicarea activă a elevilor în proiecte dedicate istoriei, patrimoniului și comunității.
Totodată, angajamentul pune accent pe legătura dintre cunoașterea propriei identități și viitorul european al Republicii Moldova, vizând formarea unor generații care își cunosc și își prețuiesc istoria, respectă diversitatea și sunt deschise spre dialog, cooperare și valorile europene și universale.
CITIȚI ȘI:
