Modificările la Codul Parlamentului, votate în a doua lectură: Guvernul va putea fi chemat la raport lunar, deputații vor avea o „Zi a Opoziției", măsuri împotriva traseismului
Prim-ministrul și miniștrii vor putea fi chemați în Parlament cel puțin o dată pe lună, în cadrul „Orei Guvernului”, pentru dezbateri, iar opoziția va putea propune propriile subiecte pe ordinea de zi o dată la șase săptămâni, prin „Ziua opoziției”. Prevederile fac parte din noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, votat în lectura a doua pe 24 august, care include și măsuri împotriva traseismului politic, pentru reglementarea dezbaterilor și creșterea transparenței procesului legislativ.
Printre noutățile propuse se numără interdicția constituirii unor fracțiuni parlamentare ale partidelor care nu au acces în Parlament în urma scrutinului, precum și ale celor interzise sau declarate neconstituționale.
Proiectul introduce și „Ora Guvernului”. În timpul sesiunilor ordinare, Biroul permanent va stabili o zi dedicată dezbaterilor politice, la care vor participa miniștrii sau prim-ministrul. Aceste dezbateri vor avea loc la solicitarea fracțiunilor parlamentare, cel puțin o dată pe lună. Totodată, va fi introdusă „Ziua opoziției”. Astfel, pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână a sesiunii parlamentare, Biroul permanent va include pe ordinea de zi subiectele propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, de deputații independenți și de cei din opoziție.
Inițiativa legislativă se referă și la organizarea dezbaterilor asupra subiectelor incluse pe ordinea de zi. Cadrul de dezbateri va fi stabilit de Biroul permanent, în funcție de complexitatea subiectelor. De asemenea, Biroul permanent va decide, de comun acord cu președinții fracțiunilor parlamentare și ai comisiilor permanente, ora desfășurării votului.
Luările de cuvânt în plen nu vor putea depăși cinci minute pentru fracțiuni și trei minute pentru deputați, iar pentru declarațiile pe subiecte din afara ordinii de zi, timpul rezervat va fi de șapte minute pentru fracțiuni și cinci minute pentru deputați, cu posibilitatea extinderii prin votul majorității deputaților aleși. Codul stabilește și că limba de lucru a legislativului este limba română.
Raportul Comisiei juridice
Secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PAS Igor Talmazan, a declarat că proiectul a fost aprobat în primă lectură în ședința plenară din 7 mai 2026 și a fost supus ulterior mai multor runde de consultări publice, cu participarea autorităților publice interesate și a reprezentanților societății civile. Talmazan a precizat că a fost solicitată și opinia Comisiei de la Veneția, așteptată în luna octombrie.
„Elaborarea proiectului Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului a fost determinată de necesitatea asigurării previzibilității și transparenței procesului legislativ, implementării standardelor europene în materie de fundamentare a legislației și exercitare a controlului parlamentar, consolidării procedurilor legislative, înlăturării lacunelor și neconcordanțelor din practica legislativă, precum și de necesitatea reglementării raporturilor juridice dintre Parlament și alte subiecte de drept. Comisia juridică pentru numiri și imunități propune ca proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului și proiectul de lege privind statutul și codul de conduită al deputatului în Parlament să fie examinate ca proiecte distincte. Cs rezultat al dezbaterilor, Comisia juridică pentru numiri și imunități, cu votul majorității membrilor, propune proiectul de lege spre examinare și adoptare în lectura a doua în cadrul ședinței în plen a Parlamentului”, a declarat Talmazan.
Deputatul a făcut și o precizare legată de intrarea în vigoare a documentului, explicând că, deși Codul ar putea fi adoptat fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția din octombrie, acesta nu va putea intra în vigoare decât concomitent cu legea privind statutul și codul de conduită al deputatului.
„Codul nu ar putea să intre în vigoare decât concomitent cu legea privind statutul și codul de conduită al deputatului în Parlament, indiferent de formula și denumirea care va fi aprobată”, a explicat Talmazan, adăugând că majoritatea amendamentelor înaintate au fost acceptate.
Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschi, a criticat însă respingerea unor amendamente propuse de el, inclusiv cele privind posibilitatea includerii proiectelor pe ordinea de zi în lipsa rapoartelor comisiilor și constituirea obligatorie a unei comisii de anchetă la solicitarea a cel puțin unui sfert dintre deputați.
„Noi, într-adevăr, am avut o ședință foarte constructivă în cadrul Comisiei juridice și o parte din propuneri au fost acceptate, o parte au fost parțial acceptate, dar eu o să supun votului trei propuneri dintre cele care nu au fost acceptate și o să rog respectuos susținerea acestora”, a declarat Berlinschi.
Amendamentele au fost însă respinse de majoritatea parlamentară.
Proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului mai stabilește că limba de lucru în legislativ este limba română, totuși unii deputați continuă să vorbească sau să-și prezinte amendamentele ori proiectele de legi în limba rusă.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, prezentat public pe 7 aprilie de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) introduce și obligativitatea unui program legislativ anual, elaborat împreună cu Guvernul, care să includă prioritățile de aderare la UE și să asigure o mai bună predictibilitate a activității parlamentare.
Totodată, sunt extinse atribuțiile Parlamentului și ale comisiilor în domeniul integrării europene, inclusiv în monitorizarea implementării angajamentelor.
O altă prevedere discutată ține de limba utilizată în activitatea Parlamentului. Actele normative și documentele oficiale ale Legislativului urmează să fie elaborate în limba română și, după caz, traduse în alte limbi. În același timp, deputații își vor putea face adresările către alegători în limbile minorităților naționale.
CITIȚI ȘI:
