Revenirea la muncă după concediu: Sfaturi pentru o tranziție ușoară și evitarea disconfortului post-vacanță
Perioada concediilor se apropie de final, iar pentru mulți angajați revenirea la locul de muncă vine cu oboseală, lipsă de motivație, iritabilitate sau senzația că sarcinile de serviciu sunt prea multe. Specialiștii spun că aceste stări sunt firești în primele zile după vacanță și că organismul are nevoie de timp pentru a reveni la ritmul obișnuit.
„Creierul - în stare de repaus: v-ați odihnit, el s-a relaxat. În momentul în care revine într-un ritm mai alert, e nevoie de o perioadă de tranziție. De regulă, se adaptează în câteva zile”, a declarat psihologul și psihoterapeuta Cezara Dilevschi la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova1.
Potrivit specialistei, în primele zile pot apărea lipsa de chef, scăderea motivației, iritabilitatea sau sentimentul de copleșire. Aceste stări nu indică neapărat o problemă, ci constituie o reacție firească la schimbarea bruscă a ritmului de viață.
Psihologul recomandă ca revenirea la muncă să nu fie însoțită imediat de un volum mare de sarcini. Primele două-trei zile ar trebui privite ca o perioadă de tranziție, în care atenția să se concentreze exclusiv pe activitățile esențiale.
O altă recomandare vizează gestionarea mesajelor și a e-mailurilor. În loc să încerce să recupereze într-o singură zi tot ce s-a acumulat în perioada concediului, angajatul ar trebui să-și stabilească priorități clare și să rezolve lucrurile treptat.
Totodată, somnul joacă un rol esențial în procesul de readaptare. Specialistul recomandă revenirea treptată la orele obișnuite de culcare și trezire, deoarece ceasul biologic nu se reglează peste noapte.
Pentru o tranziție mai lină, psihologul sugerează menținerea unor mici obiceiuri care au făcut parte din rutina de vacanță: o cafea savurată în liniște, o plimbare în aer liber sau ascultarea melodiilor preferate. Mișcarea este, la rândul său, un aliat de preț pentru reducerea tensiunii și redobândirea ritmului obișnuit.
Un alt aspect important ține de schimbarea perspectivei. Oamenii sunt îndemnați să-și reamintească scopul activității lor și motivele pentru care apreciază acel loc de muncă și să nu privească întoarcerea la birou să fie percepută exclusiv ca o povară.
Nu în ultimul rând, psihologul atrage atenția că disconfortul resimțit după vacanță nu trebuie confundat cu sindromul de epuizare profesională. Ceea ce mulți numesc „burnout post-vacanță” este, de cele mai multe ori, o stare temporară de frustrare generată de revenirea bruscă la rutină.
Dacă starea de oboseală, lipsa motivației sau frustrarea persistă mai mult de o săptămână-două, specialistul avertizează că ar putea fi vorba despre o problemă mai profundă, cum ar fi un burnout instalat încă dinaintea concediului.
Și durata vacanței își spune cuvântul asupra procesului de reacomodare. Potrivit psihoterapeutei, persoanele care au avut parte de o pauză mai lungă pot avea nevoie de un răgaz mai mare pentru a intra din nou în ritm.
„Cu cât vacanța este mai lungă, cu atât îți revii mai greu. Fiecare decide pentru sine de cât timp are nevoie. Dacă este vorba de cinci - șapte zile, revenim mai rapid în ritmul nostru”, a precizat Cezara Dilevschi.
Specialista recomandă ca fiecare persoană să își planifice odihna în funcție de propriile nevoi: în timp ce pentru unii o vacanță extinsă este mai eficientă, alții preferă să-și fragmenteze zilele libere de-a lungul anului.
De altfel, readaptarea nu îi privește doar pe adulți. Potrivit psihoterapeutei, și copiii resimt puternic trecerea de la libertatea verii la rutina școlară, motiv pentru care tranziția trebuie pregătită din timp.
Specialista îi îndeamnă pe părinți să înceapă această pregătire cu aproximativ o săptămână înainte de începerea școlii și să evite punerea unei presiuni excesive pe umerii celor mici în primele zile de cursuri.
CITIȚI ȘI:
