Revista presei internaționale | Occidentul intensifică sprijinul pentru Ucraina; Trump înăsprește politica imigrației
Sprijinul pentru Ucraina și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului domină agenda presei internaționale. Publicațiile acordă atenție și efectelor conflictului asupra securității europene și piețelor globale, dar și unor noi tensiuni pe scena internațională, de la Orientul Mijlociu până la politica de imigrație a administrației Trump.
Reuniți ieri, la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, membrii „Coaliției voluntarilor” au condamnat intensificarea atacurilor rusești asupra orașelor, infrastructurii critice și obiectivelor civile, scrie Eurointegration. În declarația comună, publicația consemnează angajamentul aliaților de a spori sprijinul militar pentru Ucraina, de a consolida cu prioritate apărarea antiaeriană și de a intensifica cooperarea în domeniul industriei de apărare și al tehnologiilor, inclusiv în cadrul „Coaliției antibalistice”. Totodată, potrivit Eurointegration, statele participante au convenit să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, să ofere Ucrainei sprijin energetic înaintea iernii și să limiteze resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. În același timp, publicația arată că aliații au salutat disponibilitatea lui Volodimir Zelenski de a începe negocieri de pace și au cerut Rusiei să accepte o încetare imediată și necondiționată a focului, reafirmând planurile pentru desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina după încetarea ostilităților.
În pofida poziției Moscovei de a continua războiul, Ucraina a elaborat, împreună cu Statele Unite și partenerii europeni, o serie de propuneri pentru încheierea conflictului, scrie The Times, citându-l pe președintele Volodimir Zelenski. Potrivit publicației britanice, planul prevede încetarea focului, retragerea reciprocă a trupelor ruse și ucrainene de pe linia frontului și crearea unei zone-tampon. Zelenski a anunțat, totodată, că autoritățile de la Kiev așteaptă noi propuneri din partea Statelor Unite, care ar urma să fie prezentate la momentul potrivit, consemnează The Times. În condițiile în care Moscova a respins anterior inițiative similare, ziarul apreciază că perspectivele unui progres în negocieri rămân reduse.
Premierul britanic Andy Burnham intenționează să meargă în septembrie în Statele Unite, împreună cu alți lideri europeni, pentru a-l convinge pe Donald Trump să furnizeze Ucrainei rachete antiaeriene Patriot înainte de iarnă, relatează Bloomberg. Într-un interviu acordat agenției, Burnham a spus că pleacă de la Kiev cu „un optimism real” privind posibilitatea soluționării deficitului de interceptori necesari apărării împotriva rachetelor balistice rusești. Potrivit Bloomberg, liderii europeni analizează organizarea unei noi reuniuni a „Coaliției voluntarilor” în marja Adunării Generale a ONU, pentru a facilita livrarea unor sisteme Patriot americane și a unor rachete din stocurile altor state. Agenția britanică precizează că Burnham a făcut apel la țările europene care dispun de astfel de rachete să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina, subliniind că soluționarea problemei va necesita negocieri pe mai multe niveluri.
BBC evidențiază noul angajament al Regatului Unit, anunțat ieri, la Kiev, de premierul Andy Burnham. Potrivit postului britanic, Londra urmează să transmită Ucrainei tehnologiile necesare pentru producerea rachetelor de croazieră Storm Shadow, dezvoltate în cooperare cu Franța, ceea ce ar permite fabricarea lor pe teritoriul ucrainean. BBC amintește că Storm Shadow și versiunea franceză SCALP sunt deja furnizate Kievului și au fost folosite pentru lovirea unor obiective militare de pe teritoriul Rusiei. Experții citați de BBC consideră însă că producția locală nu va schimba radical cursul războiului, în condițiile în care aceste rachete sunt complexe și costisitoare, iar fabricarea lor depinde de lanțuri globale de aprovizionare. Aceiași analiști estimează că dezvoltarea unei capacități proprii de producție ar putea dura de la câteva luni până la câțiva ani.
Reprezentantul adjunct al Statelor Unite la ONU, Dan Negrea, a cerut Rusiei și Ucrainei să înceteze atacurile asupra obiectivelor civile și să revină la masa negocierilor, transmite Ukrinform. Conform agenției de presă, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, oficialul american a reiterat apelul președintelui american Donald Trump pentru o încetare imediată a focului și negocieri de bună-credință. Negrea a subliniat că numărul victimelor crește după fiecare atac și a avertizat că nu există o soluție militară pentru încheierea războiului. Potrivit Ukrinform, oficialul american a reafirmat că Statele Unite sunt pregătite să joace un rol constructiv în negocierile dintre Moscova și Kiev și că susțin în continuare viitorul Ucrainei ca stat suveran și prosper.
Atacurile reciproce ale Rusiei și Ucrainei asupra porturilor și navelor perturbă exporturile de cereale, iar continuarea acestor lovituri ar putea provoca o nouă criză alimentară mondială, avertizează The Economist. Publicația amintește că în 2022 atacurile asupra infrastructurii ucrainene din Marea Neagră și Marea Azov au dus la creșterea puternică a prețurilor la grâu, situație atenuată ulterior prin crearea unui coridor maritim securizat. Potrivit The Economist, exporturile de grâu ale Rusiei și Ucrainei ar putea scădea de la 6,3 milioane de tone în august anul trecut la aproximativ 2,5 milioane de tone în această lună, iar alternativele terestre și maritime nu pot compensa rapid pierderile. Publicația notează că prețurile grâului au atins deja un maxim al ultimilor doi ani, cu aproximativ 25% peste nivelul de la începutul anului, și avertizează că acestea ar putea continua să crească dacă perturbările din Marea Neagră se prelungesc.
Statele Unite au anulat exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, programate pentru luna viitoare, motivul oficial invocat fiind limitarea resurselor pe fondul războiului din Iran, scrie The New York Times. Potrivit publicației, Washingtonul a informat Seulul că operațiunile americane din Orientul Mijlociu nu permit desfășurarea forțelor necesare pentru exercițiile planificate. The New York Times notează că este al doilea exercițiu comun anulat de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, decizia alimentând îndoielile privind capacitatea Statelor Unite de a-și respecta angajamentele militare în Peninsula Coreeană. Exercițiile sunt printre cele mai ample organizate de cele două țări, implicând în mod tradițional peste 10.000 de pușcași marini într-o simulare a unei debarcări pe coasta sud-estică a Coreei de Sud, relevă ziarul american.
În paralel cu angajamentele sale externe, administrația Trump pregătește o nouă înăsprire a politicii privind imigrația, transmite presa americană. Associated Press face referire la documente ale Departamentului de Stat în care se spune că administrația Trump intenționează să anuleze, în următoarele săptămâni, vizele turistice și de afaceri B1 și B2 ale străinilor care au solicitat azil în Statele Unite. Potrivit agenției de presă, măsura vizează vizele emise între 2016 și 2026 și va fi aplicată în coordonare cu Departamentul pentru Securitate Internă. Oficiali americani citați de Associated Press precizează că anularea vizelor nu va duce automat la deportarea solicitanților de azil, majoritatea urmând să fie transferați într-o altă categorie de statut. Agenția de presă estimează că, dacă va fi pusă în aplicare, măsura ar reprezenta cea mai amplă anulare simultană de vize din istoria Statelor Unite și ar putea genera numeroase acțiuni în instanță.
Mai multe publicații atrag atenția asupra mesajului transmis ieri, în Parlamentul de la Erevan, de premierul Armeniei, Nikol Pașinian, care a declarat că țara urmează să înceapă în curând demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Armenia trebuie mai întâi să se adreseze oficial Bruxellesului pentru a afla dacă există perspective pentru aderare și să obțină o „foaie de parcurs” pentru continuarea procesului, a detaliat Pașinian, citat de Armenpress. Un referendum privind aderarea ar urma să fie organizat după primirea răspunsului UE și stabilirea condițiilor care trebuie îndeplinite, a precizat Pașinian, citat de agenția de presă. Unian remarcă în același context că demersul marchează o nouă etapă în apropierea Armeniei de UE, pe fondul tensiunilor cu Rusia, care a avertizat anterior Erevanul cu privire la consecințele unei asemenea orientări.
În spațiul european, atenția presei se îndreaptă din nou spre problema sensibilă privind migrația. Politico scrie că premierul Spaniei, Pedro Sánchez, convoacă marți Consiliul Național de Securitate pentru a analiza criza migrației din Ceuta, la aproape o lună după ce zeci de mii de persoane au trecut frontiera din Maroc. Este pentru prima dată când Sánchez convoacă de urgență acest organism, în contextul presiunilor politice tot mai mari asupra guvernului de la Madrid, consemnează Politico. Publicația amintește că actuala criză a izbucnit la sfârșitul lunii iulie, când autoritățile spaniole au mobilizat armata pentru a face față afluxului de migranți, iar aproximativ 5.000 de persoane se mai aflau în Ceuta la 13 august. Publicația semnalează că situația dificilă din zonă a relansat dezbaterea privind migrația ilegală în Uniunea Europeană și a provocat inclusiv tensiuni între Spania și Italia.
