Revista presei interbelice: Emigranți basarabeni în Brazilia și Canada
Ziarul Adevărul scria că a început campania electorală „în forță” la Chișinău: doi lideri ai aceleiași organizații politice, întâlniți la restaurantul „Suisse”, s-au certat și și-au tras reciproc câteva perechi zdravene de palme.
Miza politică era alegerea pentru Senat din 9 septembrie, unde se confruntau Sebastian Teodorescu, L. Heiban și Tancred Constantinescu.
Ziarul ironiza că o inaugurare mai răsunătoare a campaniei electorale nici că se putea concepe.
Cum trăiau emigranții basarabeni în Brazilia
În 1926, un emigrant basarabean aflat de trei luni în Brazilia transmitea ziarului Dimineața o scrisoare despre viața compatrioților săi. Cei ajunși la São Paulo pe cheltuiala statului brazilian erau cazați câteva zile la centrul „Immigression”, apoi trimiși la fazende – marile plantații de cafea.
Acolo se muncea din zori până seara, iar salariile mici și cumpărăturile pe datorie de la magazinele proprietarilor îi puteau transforma pe muncitori în adevărați prizonieri ai datoriilor.
Mai bine o duceau cei veniți cu bani, care își cumpărau câteva hectare de pământ, lucrând între timp la șosele și căi ferate. Articolul nota că cei mai mulți basarabeni se găseau în regiunea Mato Grosso.
Pe de altă parte ziarul Romania Nouă scria un articol despre ajutorul pentru elevii români refugiați de peste Nistru.
În august 1926, ziarul colecta pentru elevii români refugiați de peste Nistru, pentru ca aceștia să-și poată continua studiile în România.
Printre donatori se afla Onisifor Ghibu, profesor universitar și senator, cu 2.000 de lei, precum și profesori, medici, militari, comercianți și oameni politici aflați la Slănic Moldova. În total s-au strâns 8.000 de lei.
Apelul ziarului era direct: tinerii trebuiau ajutați să-și termine studiile și să poată contribui apoi la „deșteptarea și îndrumarea” românilor rămași dincolo de Nistru.
Rămânem la aceeași temă. În august 1926, se încheia înregistrarea unui grup de refugiați din Ucraina care urmau să fie trimiși peste Ocean.
Ziarul România Nouă anunța că 150 de ucraineni urmau să plece din Basarbia în Canada. După instaurarea regimului sovietic, mii de refugiați ucraineni au emigrat în Canada, iar chiar în 1926 existau programe organizate pentru aducerea lor acolo.
Ca și la începutul invaziei ruse din 2022, unii ucraineni se stabileau în Basarabia, iar pentru alții Basarabia/ România era doar o etapă înaintea plecării spre America de Nord.
Onisifor Ghibu, directorul ziarului Romania Nouă, transmitea un mesaj personal direct în ziar pentru întregul cler bisericesc.
El preciza că exemplarele trimise gratuit bisericilor nu erau destinate doar preoților, ci trebuiau citite și de diaconi, și de dascăli-cântăreți.
Cine voia ziarul pentru uz personal trebuia să-și facă abonament separat. Scopul declarat era frumos formulat: „lumina să pătrundă cât mai adânc”, iar întregul cler să fie la curent cu mișcarea culturală locală.
Ziarul avea, deci, abonamente gratuite pentru anumite entități.
Ziarul Rampa anunța programul stagiunii noi teatrale din România. Bucureștiul urma să aibă cea mai bogată stagiune de după război. Șapte teatre aveau stagiune completă.
La Teatrul Carol cel Mare erau anunțate și turnee ale teatrelor din Viena și Milano, iar de Crăciun venea și stagiunea de reviste a lui Constantin Tănase.
În ziar, acum 100 de ani, puteai afla zilnic întreaga ofertă teatrală a capitalei, cititorii aflau și ce anume se repeta la Teatrul Național și ora exactă la care începea spectacolul.
Ziarul Adevărul ne informa despre numirea lui Camil Petrescu la Paris.
Guvernul îl numea pe scriitorul Camil Petrescu în postul nou-creat de referendar cultural la Paris, o funcție de reprezentare și promovare culturală românească în Franța.
Ziarul saluta foarte scurt decizia: „E o nimerită alegere”.
Aflăm la rubrica sportivă din ziarul Dimineața că România avea campionat național la ciclism și se desfășura la Brăila pe aerodromul orașului, al treilea Campionat Român de ciclism, cu participanți din întreaga țară.
La cursa de viteză, pe 1.000 de metri, campion al României devenea Lieft Negrescu, în vârstă de numai 17 ani, cu timpul de 16 secunde și o cincime. Cursa de demi-fond a fost câștigată de Neculai Frize, din București, iar cursa de o oră - de Virgil Momiocea, din Brăila.
Autor: Dan Melnic
