Parlamentul votează modificări la Codul serviciilor media: Reguli noi pentru furnizorul de la Comrat
Cota serviciilor de televiziune în limba română sau cu subtitrare ori dublare în română în pachetele distribuitorilor ar urma să crească de la 50% la 60%. Prevederea este inclusă într-un proiect de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, votat de Parlament în prima lectură. Totodată, inițiativa introduce în legislație noțiunea de „pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile”, în contextul examinării investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
Mai mult conținut în limba română
Președinta Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a specificat, în ședința din 25 august, că sprijinirea conținutului autohton și a conținutului în limba română este unul dintre scopurile proiectului.
Modificările propuse prevăd introducerea unei cote de programe în limba română sau cu dublare în română de cel puțin 50%. Excepțiile se vor aplica doar posturilor destinate comunităților în care o minoritate etnică este majoritară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
„Evident că, în cazul nostru, în situația noastră, GRT (Compania Publică „Gagauziya Radio Televizionu” - n.r.), oricât și-ar dori, nu ar putea deocamdată să aibă o cotă de 50% de programe în limba română, dar în limba găgăuză, cu siguranță că ar trebui să aibă”, a subliniat parlamentara.
Inițiativa propune, de asemenea, creșterea cotei de opere muzicale ale compozitorilor și artiștilor din Republica Moldova de la 10% la 20%. Furnizorii de televiziune vor fi obligați să difuzeze cel puțin 5% din emisia săptămânală opere audiovizuale create de producători independenți din țară. Pentru operele europene create de producători independenți se propune o cotă de 10% din emisia săptămânală, din care minimum jumătate trebuie să fie opere recente.
„În mediul breslei există și această situație când sunt propuse opere care au o vechime foarte mare. Uneori este absolut irelevantă propunerea acestora publicului larg, de aceea insistăm și pe opere recente”, a subliniat parlamentara.
Noi competențe pentru Consiliul Audiovizualului
Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai spus că o intervenție importantă ține de aspecte care extind interdicția incitării la ură și violență și pentru platformele de partajare video. Astfel, se introduce un mecanism prin care Consiliul Audiovizualului poate suspenda temporar recepționarea unui serviciu în cazul în care sunt încălcate grav normele privind discursul de ură, protecția minorilor sau securitatea națională.
Inițiativa introduce în legislație și noțiunea de „pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile” în mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
„Prin această noțiune sperăm noi că vom rezolva situații în care cineva poate să zică: bine, dar cum stabilim care este totuși un pericol iminent sau nu. Prin urmare, facem această propunere pentru introducerea unei noțiuni care, credem noi, este foarte clară și care sună în felul următor: pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile – existența unor circumstanțe concrete, obiective și verificabile din care rezultă un risc real și imediat de producere a unui prejudiciu grav la adresa securității statului, care nu poate fi prevenit prin măsuri mai puțin restrictive și ale cărui consecințe nu pot fi înlăturate sau remediate ulterior”, a precizat coautoarea proiectului.
Reguli noi pentru furnizorul public regional din Găgăuzia
O altă modificare se referă la furnizorul public regional de servicii media al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Proiectul introduce un capitol nou în Codul serviciilor media audiovizuale, care reglementează, pentru prima dată, structura și modul de funcționare a acestuia, în condiții similare procedurilor existente în cadrul legal național.
„Respectiv, le introducem și pe acestea în cadrul legal național, așa cum este și pentru furnizorul public național. Deci, modul de selectare a membrilor Consiliului de Supraveghere, modul de numire a directorului instituției și, de asemenea, modul de raportare, prezentarea rapoartelor, modul de aprobare a caietului de sarcini”, a precizat Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Opoziția critică proiectul
Potrivit deputatului fracțiunii „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, dacă legislația stabilește că radiodifuzorul public este finanțat de autoritățile din regiune, atribuțiile acestora nu pot fi limitate la rolul de observator.
Parlamentarul a criticat și faptul că, deși cel puțin 50% dintre programe trebuie realizate în limba minorității, cunoașterea limbii găgăuze nu este o cerință obligatorie nici pentru directorul radiodifuzorului regional, nici pentru membrii Consiliului de Supraveghere.
„Nu este vorba de protecția limbii. Este menționarea limbii fără o garanție instituțională pentru protejarea acesteia. Conducerea radiodifuzorului public regional trebuie să înțeleagă limba și mediul cultural al regiunii pentru care există. Altfel, cuvântul „regional” rămâne doar în denumire”, a spus Stoianoglo.
Adela Răileanu, deputată în fracțiunea Partidului Socialiștilor, a declarat că, în Republica Moldova, Codul serviciilor media audiovizuale a ajuns să fie modificat mai des decât grila de programe a televiziunilor și a acuzat o nouă tentativă de reducere a spațiului pentru opoziție.
„De la tribună, ni se spune că totul se face pentru armonizarea cu legislația europeană. Dar de fiecare dată, când citești proiectele propuse, observăm că armonizarea europeană vine la pachet cu extinderea mecanismelor de control și a cenzurii. Rămânem doar cu întrebarea unde se termină armonizarea europeană și unde încep reflexele autoritare ale unei guvernări care nu suportă vocile critice”, a afirmat deputata.
Potrivit acesteia, Consiliul Audiovizualului primește competențe care depășesc cu mult rolul unui regulator. Adela Răileanu a subliniat că membrii Consiliului vor putea intra în sediile instituțiilor media, vor putea verifica documente, vor putea copia fișiere digitale și vor putea solicita explicații angajaților în timpul controalelor. Aceasta l-ar transforma „într-o instituție cu atribuții aproape polițienești”, a afirmat Răileanu.
„Un alt subiect extrem de sensibil este cel al cotelor lingvistice. Sub pretextul promovării limbii române, se ascunde, în realitate, intenția de a elimina aproape complet de pe piață produsul media în limba rusă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, limitează dreptul distribuitorilor, al cabliștilor, mai simplu, să propună în ofertele lor un volum mai mare de posturi retransmise în alte limbi decât româna”, a mai spus deputata PSRM.
PAS: proiectul urmărește protejarea libertății presei
Deputatul fracțiunii majoritare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Marcel Spatari, a menționat că sensul acestui proiect este tocmai protejarea libertății presei și a dreptului de autoreglementare a presei.
El a mai spus că există probe destul de solide că GRT a fost folosit în ultimii ani pentru promovarea unor narațiuni proruse și antieuropene. Consiliul de Presă a constatat că, în ultimii doi ani, GRT a neglijat Codul deontologic, a practicat reflectarea unilaterală și partizanatul politic și a pus la dispoziție o platformă pentru informații false, etichete și instigare la discriminare. Ca rezultat, furnizorul a fost exclus din regimul semnatarilor Codului deontologic.
„Libertatea de exprimare este una dintre cele mai mari cuceriri ale Republicii Moldova. Însă libertatea este nu numai față de Chișinău, nu numai față de Guvern, libertatea trebuie să fie și față de Ilan Șor, și față de Kremlin, și față de propaganda rusească”, a declarat Marcel Spatari.
Modificările legislative au fost susținute în prima lectură de 53 de deputați și urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua. După aprobare, proiectul ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
CITIȚI ȘI:
