Varvara Buzilă, despre evoluția costumului popular: „Are trecut, prezent și neapărat un viitor”*
Mai mult decât o simplă piesă de vestimentație - costumul național reprezintă o chintesență a identității și a memoriei noastre colective! Redescoperit și repus în drepturi după dobândirea independenței, portul tradițional vorbește despre continuitate și istorie, fiind un tezaur care „are trecut, prezent și neapărat un viitor”, a subliniat etnografa Varvara Buzilă, la Moldova 1.
Costumul național înseamnă cunoașterea în profunzime a poporului nostru, o adevărată bogăție, a precizat etnografa, la o ediție specială de la Moldova 1, dedicată Zilei Independenței.
În primul an de independență, ținutele populare erau mult mai simple în comparație cu ceea ce avem astăzi, a subliniat etnografa. Acest proces de redobândire a valorilor și a democrației, desfășurat pe parcursul celor 35 de ani, a adus rezultate progresive în ceea ce privește redescoperirea hainei și a identității noastre – a portului nostru popular.
„Dar nu ne-am îndepărtat niciodată de esența lui. Descoperirea lui în mod progresiv înseamnă cunoașterea în profunzime și în marea plinătate a bogăției sale. Era făcut de meșterii populari, la noi puțini la număr. De regulă, costumul se limita la cămășuță, catrință și, în cele mai bune cazuri, la brâu. Și îmi amintesc de acele spectacole sau sărbători de la Crăciun sau Anul Nou, când ieșeam în Piața Marii Adunări Naționale, tremurând în cămășuici ca niște copii sărăntoci. Dar voiam să fim curați la suflet și să arătăm exact ceea ce ne reprezintă pe noi cel mai mult”, a menționat Varvara Buzilă, la postul național de televiziune.
Potrivit etnografei, moldovenii au început să poarte ulterior și bundițe, sumane, iar băieții – căciuli și cizme.
Varvara Buzilă a îndemnat cetățenii să continue să poarte ia și costumul popular cu mândrie și multă demnitate. Ba chiar mai mult - să învețe cum se coase și se țese acest costum.
„Faptul că astăzi purtăm niște cămăși tradiționale, realizate cu foarte multă curățenie și cu o profundă cunoaștere a tradiției, este un rezultat al acestor căutări comune. Pentru că portul popular sau costumul tradițional aparține întregului popor. Este o valoare apărată de-a lungul mileniilor. Unii dintre noi îmbrăcăm mai rar acest costum, dar el ne schimbă dintr-o dată starea de spirit și demnitatea”, a adăugat Buzilă.
Costumul popular exprimă un spirit colectiv care ne oferă putere: „Noi nu doar recuperăm din uitarea trecutului anumite modele de cămăși foarte valoroase, ci ne și dorim să dăm un semnal de valoare generațiilor care ne urmează. Aceasta reprezintă tiparul străvechi al cămășii la care au lucrat milioane de femei din spațiul nostru. Aceste expresii ale graiului nostru se regăsesc și în forma corpului nostru – prin cămașa noastră identitară”.
Menționăm că, la sfârșitul lunii martie curent, Varvara Buzilă și Diana Roșca au lansat un ghid necesar tuturor celor care vor să coase cămăși cu altiță, respectând rigorile tradiției.
Volumul, intitulat sugestiv „Înțelepciunea acului. Descoperind tehnici de realizare a cămășilor strămoșești”, a fost realizat în contextul în care arta cămășii cu altiță, piesa principală a costumului popular tradițional din România și Republica Moldova, a fost inclusă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, pe 1 decembrie 2022.
CITIȚI ȘI:
