Drumul spre independență: Mărturiile celor care au schimbat cursul istoriei, la Radio Moldova
Mișcarea de Eliberare Națională și proclamarea independenței Republicii Moldova nu au fost doar acte politice, ci au constituit o manifestare a voinței colective a poporului. La 35 de ani de la votul istoric din 27 august 1991, protagoniștii acelui moment - deputați ai primului Parlament, profesori și diplomați - au evocat, la Radio Moldova, spiritul de sacrificiu al oamenilor care au ieșit în stradă pentru limbă și suveranitate.
Procesul de redobândire a demnității naționale nu s-a produs peste noapte, ci a fost alimentat de dorința profundă de libertate a întregii societăți, a declarat deputatul în primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență, Ion Mereuță, la o ediție specială de la postul național de radio, dedicată aniversării a 35-a de la proclamarea independenței.
Potrivit acestuia, lupta pentru identitate și libertate s-a născut din conștiința poporului și a fost purtată în școli, spitale și instituții culturale.
„Focul acesta al nostru, setea noastră pentru libertate, pentru limbă, pentru alfabet, pentru identitatea noastră era în fiecare cetățean al Republicii Moldova. În școli, în spitale, intelectualitatea încet, încet forma mesajul acesta către toți, ca noi să luptăm pentru libertate”, a spus Ion Mereuță.
Fostul deputat a mai spus că tensiunea acelor zile și presiunea de pe umerii aleșilor poporului au fost uriașe, mai ales în momentul adoptării Declarației de Suveranitate din 1990, votate sub amenințarea structurilor sovietice.
„Declarația de Suveranitate a fost cu riscuri foarte mari, pentru că atunci era încă Uniunea Sovietică. Aceasta a fost înaintea puciului. Noi eram conștienți de faptul că se poate întâmpla orice. Conștiința aceasta a noastră a format-o populația. Noi, pur și simplu, am fost aleși și chemați ca să încununăm acest act al nostru, al independenței”, a adăugat Mereuță.
Atunci când trenurile au fost oprite pentru a împiedica mulțimea să ajungă în capitală, mii de oameni au pornit pe jos din satele și raioanele țării. Determinarea populației de a fi prezentă la Chișinău pe 27 august 1991 a depășit orice blocaj logistic sau frică de reprimare, își amintește profesoara de Istorie și directoarea Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri”, Daniela Vacarciuc.
„Am venit de la Cornești practic pe jos atunci, pentru că s-au oprit trenurile când domnul Moșanu a anunțat ședința Mării Adunări Naționale pe data de 27. A fost imediat după puci și trebuia de luat atitudine promptă, pentru că riscurile erau foarte mari”, a precizat Daniela Vacarciuc.
Primul ministru de Externe al Republicii Moldova, Nicolae Țâu, a evocat deciziile curajoase luate la început de cale în interes național, cum a fost liberalizarea frontierei cu România: „Eu, ca ministru, trebuia atunci să-l găsesc pe Mircea Snegur, pe Alexandru Moșanu, dar n-am mai discutat cu nimeni, am semnat atunci și am liberalizat frontiera. La un summit CSI, m-a întrebat Elțin: «Nicolai Antonovici, dar de ce ați liberalizat frontiera?». Am zis: «Acesta era interesul național al Republicii Moldova»”.
Amintim că România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova la 27 august 1991.
Autor: Diana Nacu
CITIȚI ȘI:
