Revista presei internaționale | NATO se pregătește de un atac al Rusiei; SUA încearcă să prevină escaladarea tensiunilor în Europa
Războiul din Ucraina, tensiunile dintre Rusia și NATO și presiunile asupra economiei mondiale domină presa internațională. Publicațiile continuă să facă dezvăluiri despre scopul recentei vizite secrete la Moscova a directorului CIA. În atenția agențiilor internaționale de presă revin și discuțiile despre folosirea activelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Reacția piețelor la riscurile escaladării principalelor conflicte militare, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
The New York Times dezvăluie că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers în secret în această săptămână la Moscova pentru a-i transmite șefului FSB, Aleksandr Bortnikov, o evaluare pesimistă a evoluției războiului și a situației economice a Rusiei. Sursele publicației susțin că Ratcliffe i-ar fi transmis omologului său de la Moscova că Rusia a cucerit doar 1% din teritoriul Ucrainei în ultimele 18 luni, în timp ce pierderile și costurile războiului cresc. Șeful CIA le-ar fi spus oficialilor ruși că a venit momentul pentru negocieri de pace serioase înainte ca situația militară și economică a Rusiei să se înrăutățească. Vizita este prezentată drept o nouă încercare a administrației Trump de a relansa negocierile de pace aflate în impas, consemnează The New York Times.
Newsweek compară recenta vizită secretă la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, cu deplasarea similară a predecesorului său William Burns din 2021 și avertizează că Vladimir Putin ar putea ignora din nou mesajul Washingtonului. Publicația notează că principalele surse ale confruntării dintre Rusia și NATO rămân nerezolvate, în timp ce cooperarea militară occidentală cu Ucraina continuă să se aprofundeze. Analiștii intervievați de Newsweek consideră că Moscova nu are nevoie de un război deschis cu NATO pentru a-i submina unitatea și ar putea recurge la provocări militare limitate sau la presiuni politice, inclusiv în zona coridorului Suwalki. Concluzia experților citați de publicație e că NATO trebuie să transmită clar Rusiei că orice încercare de a testa hotărârea Alianței ar avea pentru Moscova costuri inacceptabile.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a vizitat în secret Moscova în această săptămână, într-o misiune ordonată personal de președintele Donald Trump, dezvăluie The Wall Street Journal. Potrivit surselor publicației, chiar și unii dintre înalții consilieri ai președintelui nu au fost informați despre deplasare. Vizita a fost atât de bine secretizată, încât, după apariția informațiilor, oficialii europeni au încercat să afle de urgență detalii despre misiune, mai scrie The Wall Street Journal, precizând că Ratcliffe a ajuns la Moscova din Letonia, la bordul unui avion militar american C-17 nemarcat.
Președintele SUA, Donald Trump, a negat într-un interviu acordat publicației Axios că directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi mers la Moscova pentru a avertiza Kremlinul împotriva unei escaladări. Trump a calificat vizita drept una obișnuită și a precizat că nu este îngrijorat de posibilitatea ca Rusia să atace o țară NATO. Întrebat în mod repetat despre riscul unui atac rusesc asupra NATO, președintele american a spus: „Ei nu vor ataca teritoriul NATO”.
Președintele rus Vladimir Putin consideră că Statele Unite sunt slăbite de războiul prelungit cu Iranul și că acest lucru oferă Moscovei oportunitatea de a exercita presiuni asupra intereselor americane și aliaților europeni, scrie The Washington Post, citând surse din serviciile americane de informații. Evaluările au apărut înaintea vizitei secrete la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, care, potrivit publicației, a avertizat Kremlinul că o escaladare majoră a războiului din Ucraina ar putea avea efectul opus celui urmărit de Putin și l-ar putea determina pe Donald Trump să coopereze mai strâns cu Kievul. Potrivit surselor The Washington Post, Rusia consideră că SUA sunt epuizate în urma conflictului cu Iranul după ce au folosit o parte semnificativă a munițiilor și rachetelor prevăzute pentru sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv Patriot. În pofida acestor evaluări, Pentagonul neagă existența unei crize majore a stocurilor și presează industria de apărare să accelereze producția de armament, remarcă The Washington Post.
Prețul grâului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul temerilor privind o nouă escaladare a războiului dintre Rusia și Ucraina, informează Bloomberg. Conform agenției de presă, contractele futures la Chicago s-au scumpit cu 2,6%, iar în august prețul grâului a crescut cu aproape 20%, pe fondul perturbărilor din regiunea Mării Negre. Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar atacurile asupra porturilor și infrastructurii de cereale riscă să reducă și mai mult livrările, estimează analiștii citați de Bloomberg. Ei avertizează că importatorii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia ar putea fi nevoiți să cumpere cereale mai scumpe din regiuni precum Australia și Argentina, alimentând din nou inflația alimentară.
Suedia, Țările de Jos, Spania și Polonia cer Comisiei Europene să reia discuțiile privind utilizarea celor peste 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, transmite Financial Times. Sursele ziarului susțin că cele patru state pregătesc o scrisoare către Bruxelles și propun identificarea unor soluții juridice și tehnice care să depășească opoziția Belgiei, unde se află cea mai mare parte a fondurilor. Belgia se teme de represalii juridice și de riscurile financiare în cazul în care Rusia ar solicita restituirea activelor confiscate, relevă Financial Times. Publicația o citează în context pe șefa diplomației suedeze, Maria Malmer Stenergard, care susține că a venit momentul ca UE să reia dezbaterea, în condițiile în care actualele fonduri destinate sprijinului Ucrainei „nu sunt suficiente”.
Irakul oferă pentru prima dată de la începutul războiului cu Iranul posibilitatea ca petrolul său să fie preluat în afara Golfului Persic, semn că exporturile prin Strâmtoarea Ormuz continuă, constată AFP. Compania petrolieră de stat SOMO propune cumpărătorilor țiței irakian care ar urma să fie transferat de pe un vas pe altul în largul coastelor Omanului, remarcă agenția de presă. Analiștii citați de AFP apreciază că menținerea livrărilor prin această rută strategică ar contribui la limitarea creșterii prețurilor mondiale la petrol, în pofida riscului permanent de atacuri. Piețele au reacționat și la negocierile dintre Iran și Oman privind reluarea traficului prin Ormuz, iar cotațiile petrolului au scăzut cu peste doi dolari pe baril, menționează AFP.
Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud vor desfășura, între 9 și 11 septembrie, exerciții militare comune pentru a testa capacitatea de răspuns la amenințările nucleare și cu rachete ale Coreei de Nord, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, exercițiile sunt prezentate drept defensive și vor avea loc în apele internaționale din apropierea insulei sud-coreene Jeju. Manevrele au fost programate după ce președintele american Donald Trump a redus amploarea unor exerciții militare comune cu Seulul și după anularea unui alt exercițiu al pușcașilor marini americani, notează Reuters. Trump încearcă în paralel să organizeze un nou summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, relevă aceeași agenție de presă.
