Social

Un 31 august ca niciodată: Ziua Limbii Române, sărbătorită în România, Republica Moldova și Ucraina

O limbă, trei țări și o singură zi de sărbătoare. Pentru prima dată, 31 august reunește România, Republica Moldova și Ucraina în jurul limbii române. În acest an, sărbătoarea trece granița spre Ucraina, după ce președintele Volodimir Zelenski a instituit oficial Ziua Limbii Române printr-un decret semnat în luna martie.

Maia Sandu: „Astăzi o putem vorbi liber, fără teamă”

Cu ocazia sărbătorii, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj despre rezistența limbii române în fața persecuțiilor istorice, aducând un omagiu generațiilor care au păstrat-o vie în cele mai grele vremuri.

„Limba română este parte din ființa noastră. Părinții și bunicii noștri au continuat să o vorbească și în cele mai vitrege vremuri, în ciuda interdicțiilor și umilințelor. Datorită lor, limba română a dăinuit pe această bucată de pământ. Cu atât mai mult, avem datoria să avem grijă de ea”, a scris Maia Sandu pe rețelele sale sociale.

Președinta i-a îndemnat pe cetățeni să le transmită copiilor dragostea pentru limba română, văzând în aceasta una dintre cele mai de preț moșteniri pe care o generație o poate lăsa celei care urmează.

Nicușor Dan: „Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române”

La București, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că promovarea limbii și culturii române dincolo de granițe rămâne un obiectiv esențial al statului român.

„Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina. Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul”, a declarat Nicușor Dan.

MAE România: „31 august este simbolul înfrângerii formulelor artificial fabricate”

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis un mesaj în care a subliniat că ziua de 31 august poartă în acest an o rezonanță aparte și că sărbătorirea în comun de către cele trei țări demonstrează că unitatea poate fi construită printr-un vector comun: limba și cultura.

„31 august este și simbolul înfrângerii formulelor artificial fabricate, precum «limba moldovenească», care nu există de jure. Astăzi, România, Republica Moldova și Ucraina suntem mai coezivi, demonstrând că aducem unitate printr-un vector de comunicare, limba și cultura, într-o perioadă marcată de un război injust și ilegal care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată pe continentul european”, se arată în mesajul MAE.

Ceremonie la Cernăuți. Ambasadorul Micula: „Asistăm la un moment istoric”

În ajunul sărbătorii, un omagiu limbii române a fost adus în Ucraina, la Cernăuți, unde reprezentanții autorităților române și ai comunității românești din regiune au depus coroane de flori la statuile lui Mihai Eminescu și Taras Șevcenko.

„Asistăm la un moment istoric, pentru că, pentru prima dată în istoria noastră, România, Republica Moldova și Ucraina sărbătoresc Ziua Limbii Române în aceeași zi. Și mă bucur să văd reacția pe care decretul președintelui Zelenski din martie a generat-o în rândul autorităților din Ucraina”, a declarat ambasadorul Victor Micula, citat de Agerpres.

Prin instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina, la 31 august, președintele ucrainean a subliniat atunci că decizia reprezintă unul dintre pașii pentru dezvoltarea cooperării culturale și umanitare.


Data de 31 august, la care este sărbătorită Ziua Limbii Române, este legată de unul dintre cele mai importante momente ale Mișcării de Renaștere Națională. Cu câteva zile înainte de adoptarea legislației lingvistice, la 27 august 1989, sute de mii de oameni s-au adunat la Chișinău, la Marea Adunare Națională, și au cerut declararea limbii române drept limbă de stat și revenirea la alfabetul latin.

La 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legile prin care limba română a primit statut de limbă de stat, iar grafia latină a fost reintrodusă în Republica Moldova. Decizia a avut o importanță majoră atât din punct de vedere politic, cât și identitar.

CITIȚI ȘI:

Dumitru Petruleac

Dumitru Petruleac

Autor

Citește mai mult