Revista presei internaționale | Poziții divergente la summit-ul liderilor asiatici de la Bișkek; UE presează Grecia și Spania să ofere rachete antiaeriene Ucrainei
În centrul atenției presei internaționale este reuniunea liderilor Chinei, Rusiei și Indiei la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și încercările Moscovei și Beijingului de a consolida o alternativă la ordinea dominată de Occident. Publicațiile occidentale scriu despre dependența Kievului de tehnologiile americane și presiunile aliaților europeni pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei. Mai multe publicații avertizează, totodată, asupra intensificării provocărilor Rusiei la adresa NATO și a riscului unor noi forme de confruntare între Moscova și Occident.
Liderii Chinei, Rusiei și Indiei s-au reunit luni, la Bișkek, alături de alți șefi de stat, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, prezentată tot mai mult drept o contrapondere la influența globală a Statelor Unite, relatează Associated Press. Vladimir Putin a avut întrevederi cu Xi Jinping și Narendra Modi, remarcă agenția de presă, precizând că premierul Indiei a cerut încheierea războiului ruso-ucrainean. China și Rusia încearcă să proiecteze organizația drept o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, însă analiștii citați de Associated Press subliniază că membrii OCS au interese și poziții divergente și nu formează un bloc politic sau militar unitar. Pentru India, summitul reprezintă mai degrabă o oportunitate de a-și consolida poziția strategică într-o regiune dominată de rivalitatea dintre marile puteri decât un forum capabil să producă rezultate concrete, conchide Associated Press.
La summitul G20 din Statele Unite, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, i-ar fi transmis ministrului rus de Finanțe, Anton Siluanov, că Moscova nu va beneficia de sprijin economic sau de acorduri în alte domenii până la încheierea războiului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unor surse citate de agenție, mesajul a fost transmis în cadrul unei întrevederi bilaterale, în care partea rusă ar fi încercat să discute despre domenii de interes reciproc. Siluanov a participat pentru prima dată în persoană la un summit G20 de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce administrația Trump l-a invitat la reuniunea din Carolina de Nord, subliniază Reuters. Agenția de presă menționează că prezența lui Siluanov a provocat nemulțumirea oficialilor europeni, care au amenințat cu boicotarea fotografiei de grup dacă ministrul rus va apărea în imagine.
Țările NATO și Uniunea Europeană fac presiuni asupra Spaniei și Greciei, cărora le cer să furnizeze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot, în contextul intensificării atacurilor aeriene rusești cu rachete balistice, dezvăluie Bloomberg. Sursele agenției de presă susțin că aliații analizează inclusiv posibilitatea ca Norvegia să cumpere interceptoarele de la aceste state și să le transfere ulterior Kievului. Problema va fi discutată la reuniunea miniștrilor europeni ai apărării și afacerilor externe de la Dublin, remarcă Bloomberg. Agenția de presă consemnează că Ucraina solicită în special rachete PAC-2, iar Spania și Grecia dispun de unele dintre cele mai mari stocuri de interceptoare Patriot din rândul aliaților, însă Atena se opune deocamdată cedării acestora, invocând necesitatea de a-și proteja propriul teritoriu. Livrările suplimentare sunt complicate de stocurile limitate ale Statelor Unite, care au folosit o bună parte dintre rachetele sale în conflictul cu Iranul, amintește Bloomberg.
Miliardarul Elon Musk ar fi dispus să permită Ucrainei să utilizeze drone echipate cu sistemul Starlink pentru a lovi ținte rusești în adâncimea teritoriului Rusiei, inclusiv lansatoare de rachete balistice, relatează Financial Times. Potrivit surselor publicației, Musk i-ar fi transmis anterior această disponibilitate fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, însă a precizat că decizia are caracter politic și trebuie aprobată de Casa Albă. Financial Times amintește că președintele american Donald Trump nu a acceptat până acum această propunere. Ziarul amintește că solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski viza folosirea dronelor Starlink pentru a lovi, la o distanță de până la 200 de kilometri de frontiera rusă, lansatoarele de rachete balistice, despre care Fedorov susține că ar contribui la protejarea orașelor ucrainene de atacurile cu rachete.
Contrar informațiilor publicate de Financial Times, sursele The Kyiv Independent susțin că Elon Musk se opune în continuare utilizării de către Ucraina a sistemului Starlink pentru atacuri în adâncimea teritoriului rus. Kievul încearcă de mai mult timp să obțină acordul Statelor Unite pentru folosirea acestei tehnologii în operațiunile împotriva Rusiei, inclusiv pentru distrugerea lansatoarelor de rachete balistice, explică The Kyiv Independent. Publicația amintește că Volodimir Zelenski a ridicat problema în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump, pe 28 iulie, însă Ucraina nu a primit până acum aprobarea Washingtonului.
Business Insider semnalează în același context că actuala campanie ucraineană de atacuri la distanță asupra Rusiei se bazează în mare măsură pe tehnologii americane, în special pe comunicațiile prin satelit Starlink, software și informații de recunoaștere. Revista dezvăluie că militarii ucraineni se tem că deciziile Washingtonului sau ale companiilor americane ar putea limita brusc aceste capacități într-un moment critic, afectând inclusiv operațiunile cu drone. Starlink este considerat esențial pentru controlul dronelor în timp real, transmiterea imaginilor și navigarea acestora în condițiile bruiajului GPS, remarcă Business Insider. Publicația subliniază că, deși Ucraina își produce propriile drone de atac, dependența de tehnologii și servicii americane rămâne esențială pentru campania de lovituri asupra teritoriului rus.
Țările de pe flancul estic al NATO semnalează o creștere a amenințărilor hibride atribuite Rusiei, transmite Eurointegration. Publicația enumeră câteva cazuri de ultimă oră, precizând că în Polonia autoritățile suspectează implicarea unui serviciu de informații străin într-un incendiu izbucnit la sediul unui producător de drone. În Franța a fost raportat un atac cibernetic asupra platformei unui minister, iar premierul Spaniei a acuzat Rusia de implicare în criza migrației din Ceuta. România anunță că s-a confruntat cu cel mai mare număr de incursiuni ale dronelor pe flancul estic al NATO, în timp ce avioane poloneze au interceptat un aparat rusesc de recunoaștere. Pe fondul acestor evoluții, Grecia a semnat cu Israelul un acord pentru achiziția unor componente ale unui sistem multistratificat de apărare antiaeriană, iar Suedia a contractat nave militare franceze, mai scrie Eurointegration.
CBC constată că Rusia și-a intensificat, de la începutul verii, provocările la adresa statelor NATO, într-o strategie prin care Kremlinul ar încerca să schimbe cursul războiului din Ucraina. Experții intervievați de postul american consideră că Moscova urmărește să slăbească politic NATO, fiind convinsă că sprijinul occidental este principala sursă a rezistenței Ucrainei. În timp ce în Alianță nu există un consens privind riscul unui atac rusesc, serviciile de informații americane au avertizat Polonia și statele baltice că Rusia ar putea recurge la acțiuni provocatoare chiar înainte de încheierea războiului, susțin aceiași analiști. Unul dintre scenariile considerate plauzibile de experții citați de CBC este folosirea unor drone ucrainene capturate într-o operațiune sub „steag fals” împotriva unui stat baltic, cu scopul de a testa unitatea politică și capacitatea de reacție a NATO.
AFP scoate în evidență declarația ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit căreia operațiunile militare ale NATO în Arctica reprezintă o „amenințare directă” pentru securitatea Rusiei, iar Moscova este pregătită să răspundă prin „mijloace asimetrice”. Lavrov a calificat drept „agresivă” misiunea Arctic Sentry, lansată de NATO în februarie pentru consolidarea prezenței militare și a supravegherii în regiune, pe fondul intensificării activității militare ruse. Ministrul rus susține, citat de AFP, că sporirea riscului unor incidente între Rusia și NATO ar putea duce la o confruntare armată cu „consecințe catastrofale”, acuzând Alianța că încearcă să transforme Arctica într-un nou front de confruntare. Rivalitatea dintre Moscova și NATO în regiune se intensifică pe măsură ce topirea gheții deschide noi rute comerciale, iar Rusia își extinde prezența militară în Arctica, mai scrie AFP.
