Emoții și așteptări la început de an școlar: Cum le transmit părinții propriile temeri copiilor
Noul an școlar aduce trăiri diverse pentru întreaga comunitate educațională: de la entuziasmul și adaptarea micuților care intră în clasa I, la anxietatea părinților și stresul examenelor resimțit de elevii claselor absolvente.
Părinții sunt adesea cei care le transmit copiilor propriile temeri și așteptări, afirmă Zinaida Soroceanu, expertă în educație și comunicare relațională. Potrivit acesteia, fiecare actor din procesul educațional - elevul, părintele și profesorul - trăiește diferit prima zi de școală, în funcție de rolul și responsabilitățile pe care le are.
„Sarcinile sunt diferite și depind, în mare parte, de psihologia fiecărui om. Sunt copii mai îndrăzneți, care se simt bine, precum și copii mai timizi, moment în care apar o mulțime de frici. Sunt părinți anxioși, care își fac griji pentru cei mici, și profesori care așteaptă noul an de studii întrebându-se cum va decurge totul”, a punctat experta în platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
În cazul elevilor care intră pentru prima dată în colectivitate, Soroceanu consideră că principala dificultate o reprezintă presiunea exercitată de părinți. Aceasta susține că părinții trec, în anumite etape ale dezvoltării copilului, printr-un fel de „examen” al propriei competențe parentale, iar începutul grădiniței și al clasei întâi se numără printre aceste momente critice.
„Cred că cea mai mare problemă sunt emoțiile părinților, nu neapărat ale copiilor”, a subliniat Zinaida Soroceanu.
Potrivit expertei, adulții ajung să creadă că succesul școlar al copilului reflectă direct calitatea educației pe care i-au oferit-o. De aici apar cerințele exagerate ca elevul să facă totul perfect și să se integreze rapid.
„Clasa întâi este a doua etapă în care părintele dă un examen, considerat de el super important: copilul trebuie să facă față, să citească, să fie cuminte, să fie aranjat. Prin urmare, părinții se complică foarte mult din cauza stării emoționale a copiilor”, spune ea.
Soroceanu a atras atenția asupra tendinței de a pregăti excesiv copiii din punct de vedere psiho-emoțional înainte de începerea școlii, unii părinți apelând chiar la servicii specializate. În opinia ei, problema nu constă în lipsa unei pregătiri suplimentare, ci în povara pusă pe umerii elevului.
Experta le recomandă părinților să evite crearea unor așteptări nerealiste. Promisiunile că școala va fi o experiență exclusiv distractivă pot genera un șoc atunci când copilul se lovește de realitate.
„În momentul în care părinții le spun că va fi totul super, că vor avea mulți prieteni și că va fi o distracție continuă, copiii se lovesc brusc de realitate”, a explicat Zinaida Soroceanu.
La fel de nocivă este și prezentarea școlii drept o ruptură totală de copilărie, unde joaca dispare, iar elevul trebuie să se comporte imediat „ca un adult”. Pentru a evita aceste extreme, Soroceanu recomandă ca primele zile de școală să pună accent pe familiarizarea cu noul mediu, nu pe performanță.
Copiii ar trebui să cunoască spațiile importante din instituție, să afle cum se va desfășura programul și să aibă timp să relaționeze cu profesorii și colegii.
„Ar fi foarte bine ca în prima zi de școală să se facă o orientare pentru cei mici, să știe unde este baia și ce urmează, adică o introducere firească în noul mediu. Astfel, copiii se vor adapta mult mai ușor și vor avea timp să facă cunoștință”, a spus experta.
Pentru elevii din clasele a IX-a și a XII-a, începutul noului an aduce alte tipuri de presiuni, legate în special de examene și de viitorul lor educațional. Experta avertizează că amenințări de tipul „nu veți susține examenul, dacă…”, venite din partea adulților, inclusiv a profesorilor, nu fac decât să accentueze anxietatea tinerilor.
În locul avertismentelor cu eșecul, copiii au nevoie de sprijin și încurajare: „Este important să nu le inducem o stare suplimentară de stres”.
Pentru elevii de clasa a IX-a, o altă sursă de stres este alegerea traseului educațional de după gimnaziu - liceu, școală profesională sau colegiu. În cazul liceenilor din clasa a XII-a, presiunea este generată de examene și de timpul limitat pentru recuperarea eventualelor lacune.
Soroceanu le recomandă părinților să se implice constructiv, fără a lăsa totul pe ultima sută de metri și fără a transforma această etapă într-o sursă permanentă de teroare.
„Să le transmitem copiilor că nu trebuie să lăsăm lucrurile în voia sorții, ci să ne punem pe învățat, chiar dacă au fost unele lacune până acum. Trebuie să le ajungem din urmă și să le dăm siguranța că suntem alături: «Cu ce pot să te ajut ca să te descurci? Poate ai nevoie de un profesor care să te sprijine la o anumită materie?». Este important să nu îi lăsăm pe cont propriu, ci să le arătăm că perioada care urmează, deși complicată, poate fi depășită cu bine”, a recomandat experta în educație.
Schimbările anului școlar 2026–2027
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a aprobat, pentru noul an școlar, măsuri menite să faciliteze adaptarea copiilor și să optimizeze procesul de învățare. Șefa Direcției generale politici în învățământul general, Marcelina Baleca, menționează că una dintre priorități este crearea unui mediu care să permită o tranziție treptată la cerințele școlare. Astfel, prima săptămână pentru elevii din clasa întâi nu va include lecții obișnuite.
„Am schimbat accentele: timp de o săptămână, copiii din clasa întâi nu fac lecții clasice, ci trec printr-un proces de adaptare, fac cunoștință cu școala și cu regulile acesteia, astfel încât să evite acel șoc inițial”, a precizat Marcelina Baleca la aceeași emisiune a postului public de televiziune.
Măsura vine ca răspuns la schimbarea majoră de ritm pe care o presupune trecerea de la grădiniță la școală, unde micuții obișnuiți cu activități dinamice trebuie să se adapteze la ore de 45 de minute, discipline fixe și responsabilități noi.
Potrivit datelor ministerului, aproximativ 27.600 de copii au fost înscriși în clasa întâi în acest an, numărul urmând să crească în primele două săptămâni din septembrie, datorită familiilor revenite de peste hotare. În paralel, la grădinițe sunt înregistrați circa 25.901 preșcolari, cifră aflată în proces de actualizare.
O altă modificare importantă vizează sistemul de evaluare. Începând cu acest an școlar, notele vor fi introduse încă din clasa a IV-a, pentru ca elevii să se familiarizeze din timp cu noul sistem înainte de a păși în gimnaziu.
„Am înțeles că un copil care trece din ciclul primar în cel gimnazial se confruntă, de fapt, cu două șocuri majore: trecerea de la un singur învățător la mai mulți profesori și discipline, precum și trecerea de la calificative descriptive la note”, a spus Marcelina Baleca.
În opinia reprezentantei MEC, introducerea notelor încă din clasa a IV-a va contribui la diminuarea presiunii resimțite de elevi la începutul clasei a V-a, când aceștia trebuie deja să se adapteze la un număr mai mare de profesori și discipline.
În paralel, ministerul continuă reforma curriculară. Proiectele noilor programe școlare sunt supuse dezbaterilor publice, autoritățile subliniind importanța colectării opiniilor venite din partea profesorilor și a celorlalți actori din sistemul educațional înainte de aprobarea documentelor.
„Suntem în plină reformă curriculară. Avem deja proiectele noilor curricula și ne aflăm în etapa discuțiilor publice. Ne dorim foarte mult să avem feedback-ul profesorilor”, a punctat Marcelina Baleca.
O altă provocare majoră rămâne relația elevilor cu școala și capacitatea profesorilor de a-i atrage spre învățare, într-o epocă în care dispozitivele mobile și tehnologia ocupă un loc central în viața copiilor. Marcelina Baleca menționează că ministerul pune accent pe formarea cadrelor didactice și pe calitatea resurselor educaționale, fiind convinsă că interesul elevului depinde în mod direct de modul în care este concepută lecția.
„Partea cea mai importantă este profesorul și resursele educaționale. Dacă profesorul știe cum să-i atragă pe copii și ce resurse să folosească, atunci ei se îndrăgostesc atât de profesor, cât și de materie”, este convinsă specialista.
La rândul ei, tehnologia poate deveni un instrument valoros în procesul educațional, însă nu pentru accesul neîngrădit la rețelele de socializare în timpul orelor. Potrivit reprezentantei MEC, gadgeturile își dovedesc utilitatea doar atunci când sunt integrate corect și exclusiv în scop didactic.
CITIȚI ȘI:
