Revista presei internaționale | Dronele ucrainene pun în pericol zborurile din Rusia; Ungaria impune noi blocaje în calea aderării Ucrainei la UE
Războiul din Ucraina, tensiunile din Europa și escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran se află printre principalele teme ale presei internaționale. Publicațiile străine scriu despre avertismentele Kievului privind riscurile pentru aviația civilă în Rusia, blocajele Ungariei în calea aderării Ucrainei la UE și sprijinul militar pe care Moscova l-ar oferi Teheranului. În atenția presei se află și riscurile pentru securitatea energetică a Germaniei, dar și ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează companiile aeriene și partenerii internaționali că spațiul aerian al Rusiei devine tot mai periculos din cauza intensificării atacurilor cu drone, transmite UNIAN. Ucraina nu vizează aviația civilă, însă numărul mare de drone din spațiul aerian rusesc face ca zborurile către Moscova, Sankt Petersburg și alte orașe să prezinte riscuri, e explicat liderul de la Kiev citat de aceeași sursă. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dorește victime în rândul civililor și le-a cerut ambasadorilor și companiilor aeriene să țină cont de situația din Rusia, unde, în opinia sa, războiul declanșat de Moscova determină închiderea de facto a spațiului aerian. Avertismentul vine după ce Ucraina a intensificat în august atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, provocând o nouă criză a carburanților în Rusia, remarcă UNIAN.
În timpul unei întrevederi la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Bișkek, premierul Indiei, Narendra Modi, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina, informează BBC. Postul britanic amintește că Modi a făcut în repetate rânduri apeluri similare de la începutul invaziei ruse, însă India și-a menținut în general poziția neutră, pledând pentru dialog și negocieri, în pofida presiunilor occidentale. Putin i-a mulțumit premierului indian și a declarat că Rusia „merge înainte pe această cale”, fără a-și asuma însă un angajament concret privind încetarea războiului, subliniază BBC. Analiștii citați de serviciul britanic de presă consideră că nu există indicii că apelurile publice ale liderilor străini ar influența calculele Kremlinului, care pare în continuare convins că poate obține o victorie militară în Ucraina.
Apelul de a pune capăt războiului din Ucraina adresat președintelui rus Vladimir Putin e o încercare a premierului indian Narendra Modi de a preveni o nouă escaladare și nu neapărat o schimbare a poziției față de conflict, comentează The Independent. Analiștii intervievați de publicație consideră că Rusia resimte tot mai puternic consecințele războiului prelungit, pe fondul pierderilor militare, al economiei orientate spre nevoile armatei și al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere. The Independent remarcă și tensiunile tot mai vizibile dintre Putin și partenerii săi, inclusiv Modi, Xi Jinping și Donald Trump, care au propriile interese în încheierea conflictului. Acești lideri ar putea fi interesați ca Putin să pună capăt războiului înainte ca situația să scape de sub control, conchide The Independent.
Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Hmara, le-a prezentat miniștrilor apărării din UE, reuniți informal în Irlanda, principalele nevoi ale Ucrainei și situația de pe front, relatează Eurointegration. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat, citată de aceeași sursă, că apărarea antiaeriană rămâne principala prioritate a Kievului, în condițiile în care în Europa există un deficit de rachete-interceptoare. Kallas le-a cerut statelor membre să transfere Ucrainei, inclusiv contra cost, rachetele pentru sistemele Patriot care se apropie de expirarea termenului de utilizare și să-și reorienteze comenzile pentru a acoperi necesitățile Kievului. Potrivit Eurointegration, miniștrii europeni analizează și alte modalități de suplimentare a livrărilor, în contextul eforturilor de consolidare a apărării europene.
Germania a atribuit în mod oficial Rusiei responsabilitatea pentru tentativa de atac cu drone încărcate cu explozibili în apropierea aeroportului Leipzig-Halle, relatează Politico. Publicația citează declarațiile ministrului german de Interne, Alexander Dobrindt, potrivit căruia ancheta este încă în desfășurare, însă configurația dronelor, componentele utilizate, explozibilii și tehnologiile cibernetice prezintă caracteristici asociate operațiunilor hibride rusești. Berlinul consideră că Germania ar putea fi vizată și de alte atacuri, notează Politico. Publicația enumeră câteva măsuri pe care urmează să le ia în replică guvernul german. Astfel, acesta intenționează să închidă consulatul rus din Bonn, să înăsprească măsurile privind accesul cetățenilor ruși și să propună Uniunii Europene noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate în atacuri hibride și a „flotei fantomă” rusești. Reacția Berlinului a fost susținută de partenerii europeni și de NATO, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că eventualele sancțiuni suplimentare vor fi discutate de miniștrii de Externe ai statelor UE, conchide Politico.
Märkische Allgemeine Zeitung scrie că în landul Brandenburg, în apropierea uneia dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din Germania, Jänschwalde, au fost descoperite mai multe dispozitive explozive. Potrivit unor surse ale publicației, instalațiile puteau fi ținta unui atac menit să provoace o întrerupere masivă a alimentării cu energie, iar mai multe linii electrice ar fi fost avariate temporar. Poliția nu a confirmat însă informațiile privind utilizarea unor rachete și a precizat că în apropierea stației electrice au fost găsite dispozitive artizanale explozive și incendiare, notează Märkische Allgemeine Zeitung. Publicația îl citează pe ministrul Infrastructurii din Brandenburg, Robert Krumbach, care a calificat incidentul drept un act terorist și un atac asupra infrastructurii și securității locuitorilor din regiune.
Peste jumătate dintre germani consideră că o victorie clară a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, programate duminică, 6 septembrie, ar reprezenta o amenințare pentru democrație, arată un sondaj realizat de ziarul Spiegel și centrul de sondare Ipsos. Conform studiului, 53% dintre cei chestionați sunt de acord cu această afirmație, proporția fiind de 57% în vestul Germaniei și de 38% în est. Sondajul mai arată că 60% dintre respondenți consideră că Friedrich Merz ar trebui să-și asume responsabilitatea și să demisioneze dacă AfD câștigă alegerile, în timp ce 51% se opun unei eventuale cooperări între creștin-democrații aflați la guvernare și partidul de extremă dreapta. În intențiile de vot pentru eventuale alegeri parlamentare federale, AfD se află pe primul loc, cu 27%, urmată de coaliția de guvernare CDU/CSU cu 21%.
Ungaria a blocat din nou aprobarea rezultatelor evaluării pentru capitolele 2 și 3 ale negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează AFP. Agenția de presă notează că refuzul Ungariei a fost exprimat ieri, la prima reuniune de după vacanța de vară a grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere și țările care negociază aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit AFP, Budapesta a acceptat doar avansarea procedurii pentru capitolul 3 al Republicii Moldova, poziție care separă practic cele două state în procesul de aderare. Majoritatea țărilor membre, în frunte cu Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, se opun acestei abordări, remarcă agenția de presă, precizând că următoarea reuniune COELA este programată pentru 2 septembrie, fără ca Ucraina și Republica Moldova să figureze pe agendă. Blocajul Ungariei survine după ce, în iulie, Budapesta a împiedicat o nouă încercare de avansare a negocierilor cu Ucraina, relevă AFP.
Publicațiile internaționale continuă să relateze despre criza din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au încheiat o nouă rundă de atacuri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției din Iran, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, radare, instalații maritime și facilități de comunicații. Potrivit Reuters, Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective americane din Iordania, Bahrain și Irak. Schimbul de lovituri reprezintă cea mai gravă escaladare a conflictului din ultimele săptămâni și contribuie la creșterea prețurilor mondiale la energie, explică Reuters. Agenția de presă amintește că atacurile au avut loc după confruntările din weekend și după incidentele asupra unor petroliere care părăseau Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în pofida reducerii traficului provocate de război, au trecut luni aproximativ 17 milioane de barili de petrol. În acest context, președintele Donald Trump a declarat că nu încearcă să determine Iranul să revină la masa negocierilor, dar a întrebat, într-un mesaj public, când va începe populația iraniană să se revolte, menționează Reuters.
Rusia ar fi ajutat în secret Iranul, timp de mai mulți ani, să dezvolte un nou tip de rachete de croazieră supersonice, care ar putea amenința portavioanele și alte nave americane din Orientul Mijlociu, dezvăluie Financial Times. Sursele ziarului susțin că programul secret C430L a început în 2023 și implică specialiști ruși în dezvoltarea unui motor, capabil să permită rachetelor să zboare la altitudini joase cu viteze de câteva ori mai mari decât cea a sunetului. Documentele scurse analizate de Financial Times arată că specialiști ruși au vizitat în repetate rânduri Iranul, au analizat rezultatele testelor iraniene și au continuat colaborarea chiar și după izbucnirea războiului dintre Iran, SUA și Israel. Nu există însă dovezi că o astfel de rachetă, dezvoltată cu sprijinul Rusiei, ar fi intrat deja în dotarea armatei iraniene, iar Kremlinul și companiile ruse implicate nu au comentat informațiile, mai scrie Financial Times.
